Miercuri, in aceeasi zi in care declaratia ambasadorului irakian la Bucuresti Saad.H Medjic - ca ar fi fost invitat de serviciile secrete sa faca spionaj in favoarea Romaniei- tensiona relatiile diplomatice romano-irakiene, presedintele Ion Iliescu s-a intalnit la Cotroceni cu sefii serviciilor speciale.
Seful statului a declarat, ieri, ca expulzarea diplomatilor irakieni de la Bucuresti nu reprezinta o chestiune deosebita fiind o practica obisnuita a diplomatiei internationale si ca a constituit doar o tema pasagera a discutiei de la Cotroceni. Ion Iliescu a mentionat ca in prezent, in Romania, se afla circa 3.000 de irakieni, dintre acestia fiind expulzati doar noua, conform Mediafax.
Desi presedintele a refuzat sa precizeze natura discutiilor de la Cotroceni, se pare ca s-a discutat despre o eventuala izbucnire a razboiului din Irak. La ultima sedinta a CSAT a fost stabilit un plan de masuri speciale in caz de conflict. Este vorba de masuri de protectie a institutiilor statului si a demnitarilor, a unor puncte de interes strategic- aeroporturi, infrastructura. Fiecare din serviciile secrete si speciale -SRI, SIE, STS, SPP - are propriul plan de masuri iar in cazul declansarii unui conflict nu va mai fi nevoie de un aviz din partea CSAT pentru aplicarea acestora.
Solidaritatea cu SUA ne costa in Europa
Liderii Comisiilor parlamentare de politica externa si integrare europeana admit ca sustinerea politicii pro americane in chestiunea irakiana ar putea determina o scadere a simpatiei unor lideri politici europeni fata de Romania si ca la Bruxelles se fac presiuni pentru ca Bucurestiul sa-si reevalueze pozitia fata de criza din Irak. Ei sustin insa ca integrarea Romaniei in Uniunea Europeana nu poate fi pusa in pericol din aceasta cauza.
Presedintele Comisiei parlamentare pentru Integrarea Europeana senatorul PSD Liviu Maior afirma ca este exclus ca aderarea Romaniei la UE sa fie pusa in discutie datorita sprijinului acordat Statelor Unite dar recunoaste ca, la nivelul diferitelor "grupuri politice de la Bruxelles" se fac presiuni pentru reevaluarea pozitiei Bucurestiului fata de criza irakiana. Daca, la extrema, pozitia Romanie ar urma sa fie pusa in discutie, atunci UE ar trebui sa-si reevalueze politica si fata de cele 10 state care vor intra in UE in 2004 si care au, de asemenea, o pozitie pro-americana, ceea ce nu este cazul. Mai mult, atata vreme cat la nivelul UE nu exista o pozitie comuna fata de aceasta criza, tarilor candidate nu li se poate pretinde sa adopte pozitia unuia sau altuia dintre actualii membri ai UE, a aratat Maior.
"Daca dezbinarile din sanul UE se vor adanci din cauza unor neintelegeri de politica externa atunci nu cred ca UE va mai exista multa vreme", afirma Maior. Totusi, a adaugat el, interesul tuturor membrilor UE, asa cum a fost el afirmat in repetate randuri, este de a mentine coeziunea "pentru a face din UE, in anii 2020 cea mai mare economie din lume. "Or asta nu se poate face fara o piata unica mult mai extinsa decat cea actuala care sa inglobeze si Romania si Bulgaria" a afirmat Maior.
O pozitie apropiata are si deputatul PSD Radu Podgoreanu, presedintele Comisiei de politica externa. "Putem sa ne astepta la mai multa sau mai putina simpatie din partea unor lideri europeni, dar nu exista argumente formale pentru neincluderea Romaniei in Uniunea Europeana", a afirmat, ieri, Radu Podgoreanu.
Doua sunt argumentele deputatului PSD. In primul rand faptul ca integrarea Romaniei depinde de indeplinirea reformei economice si adoptarea aguis-ului comunitar. Iar, daca decizia va fi una politica nu ar fi coerent cu afirmatiile liderilor UE. Pe de alta parte, Uniunea Europeana nu a stabilit o politica comuna in privinta crizei irakiene la care Romania sa se poata raporta. In aceste conditii nu exista nici un argument ca sa se puna in discutie faptul ca Romania nu a respectat principiile care tin de o politica comuna. Ultimele semnale primite la Bucuresti nu acrediteaza ideea ca Romania ar fi impiedicata sa adere la comunitatea europeana, afirma Podgoreanu, chiar in pofida ultimelor declaratii ale presedintelui francez Jacques Chirac. Romania si-a fixat ca tinta de aderarea anul 2007, data de care a luat act Consiliul European la summitul din decembrie de la Copenhaga. La aceeasi intalnire la varf, Romaniei i s-a promis cresterea sprijinul financiar care in 2006 va atinge nivelul de un miliard de euro. Pana acum autoritatile de la Bucuresti au deschis 29 din cele 30 de capitole de negociere cu UE si a inchis 15.
mirela.luca@zf.ro
