♦ Ursula von der Leyen (65 de ani), şefa Comisiei Europene, a primit un al doilea mandat în fruntea executivului european ♦ Kaja Kallas (47 de ani), premier al Estoniei, va fi şefă a diplomaţiei Uniunii ♦ Antonio Costa (62 de ani), fost premier al Portugaliei, va fi preşedinte al Consiliului European (funcţie ce-i cere să organizeze întâlnirile şi agenda şefilor de state sau de guverne din UE) ♦ Preşedintă a Parlamentului European va rămâne Roberta Metsola (Malta, 45 de ani) ♦ Şeful politic al NATO, ştim de mai multe zile, a fost desemnat premierul Olandei, Mark Rutte (57 de ani).
Uniunea Europeană are o echipă de frunte tânără, după anii din buletin, dar experimentată. Ursula von der Leyen a fost reconfirmată pe poziţia de preşedintă a Comisiei Europene. A fost desemnată de şefii de state şi de guverne pentru un al doilea mandat, cu un singur vot negativ, cel a Ungariei, care şi-a făcut un obicei ciudat din a se împotrivi la absolut orice, când e vorba de UE sau de NATO.
Parlamentul European urmează să confirme prezenţa Ursulei von der Leyen în fruntea Comisiei, după ce statele membre îşi vor fi desemnat comisarii. Impropriu spus, dar cum cuvintele nu pot acoperi totul, Comisia a fost numită mereu un guvern al UE, deşi suveraniştilor, din ce în ce mai mulţi, le repungnă ideea unui guvern federal al Uniunii spre care UE va fi obligată să se îndrepte, dacă nu vrea să dispară. Parlamentul European va decide - şi este un parlament mai fragmentat decât oricând. Preşedintă a parlamentului rămâne Roberta Metsola pentru următorii doi ani şi jumătate, (dreapta împarte mandatul de cinci ani cu stânga), dar centrul-dreapta, centrul-stânga şi liberalii au majoritatea, aşa că învestirea celei de-a doua comisii a lui Leyen nu va fi o problemă.
Ştim cine e şefa Comisiei, urmează să vedem cine sunt comisarii pentru că, după principiul consacrat o ţară un comisar, fiecare se luptă pentu un portofoliu mai bun. Mandatul de comisar pentru transporturi al Adinei Vălean a fost unul bun.
2024 este un an complicat pentru tot pământul din lumea pe care o numim democrată. Sunt alegeri în SUA, sunt alegeri în Europa. Desigur, au fost alegeri şi în Rusia şi vor fi şi în Iran. Dar niciun om serios nu le poate lua în seamă pe acestea din urmă. De aceea ochii sunt îndreptaţi spre Franţa, spre Statele Unite. Aşa cum a reieşit din alegerile deja încheiate, UE a ales statu-quoul. Preşedinta Parlamentrului European rămâne pe funcţie, preşedinta Comisiei Europene rămâne pe funcţie. Este extrem de important pentru că Europa, cu un război la graniţă, trebuie să aibă o poziţie clară. Şi pare că are: o estoniancă (evident anti-Rusia) este ministru de externe al UE şi un portughez raspicat anti-Rusia va fi şeful Consiliului European. Ca să nu mai vorbim de Leyen. În afară de Ungaria, Rusia nu are niciun amic în Occidentul colectiv. Pe viitorul şef al NATO care va fi înscăunat în iulie, îl cunoaştem deja. Mark Rutte va avea poziţia politică de frunte a Alianţei pentru că bombele şi armele NATO din Europa sunt în mâinile generalilor americani. De aceea sunt atât de importante alegerile din Statele Unite pentru Europa.
Kremlinul spune că perspectivele sunt rele în relaţia UE-Rusia. E rău pentru Moscova o Ursula von der Leyen în fruntea Comisiei Europene şi mult mai rău, o estoniancă, Kaja Kallas, şefă a diplomaţiei UE.
Perspectivele în ce priveşte relaţiile dintre Moscova şi Bruxelles sunt rele, a spus Dmitri Peskov purtătorul de cuvânt al lui Vladimir Putin, comentând pe marginea noii garnituri de lideri ai Uniunii Europene.
Kaja Kallas (47 de ani), premier al Estoniei, va fi noua şefă a diplomaţiei Uniunii
Antonio Costa (62 de ani), fost premier al Portugaliei, va fi preşedinte al Consiliul European
Roberta Metsola (Malta, 45 de ani), rămâne preşedinta Parlamentului European
Mark Rutte (57 de ani, premier al Olandei) va fi noul secretar general al NATO
