Compania elena OTE a transmis ieri un comunicat care confirma, in termeni categorici, intentia grupului de a majora capitalul RomTelecom, prin transformarea unor imprumuturi in actiuni.
Grupul elen il pune astfel intr-o pozitie delicata pe Dan Nica, ministrul roman al comunicatiilor, care a dezmintit de mai multe ori in ultimele zile o asemenea posibilitate. Anuntul OTE l-a redus practic la tacere pe Nica, ministerul comunicand oficial ca nu va comenta informatia pana astazi la ora 10,00.
Ministrul a admis totusi aseara, la Palatul Victoria, ca este vorba despre o majorare de capital, dar a spus ca si statul roman va subscrie. Cu alte cuvinte ca va pastra procentul detinut in RomTelecom.
Comunicatul OTE spune ca grupul va acorda RomTelecom un imprumut pe termen nu mai mare de sase luni, in valoare de 50 de milioane de dolari, care "va fi convertit in actiuni ca parte a planului de restructurare al RomTelecom". Tonul transant al comunicatului nu se opreste aici.
OTE explic faptul ca acest plan de restructurare necesita o finantare de 450 de milioane de dolari numai in 2002 (actiuni si datorii). "Majorarea de capital va fi determinata dupa evaluarea companiei, cel mai tarziu la 15 aprilie 2002", continua comunicatul.
Mai mult, actionarii RomTelecom vor fi chemati sa subscrie la majorarea de capital proportional cu procentele detinute in prezent, iar oricare dintre actionari nu va putea sa subscrie corespunzator, isi va vedea diminuat procentul detinut din actiunile RomTelecom.
Anuntul OTE vine dupa ce timp de cateva zile ministrul Nica dezmintise public informatiile aparute in presa, potrivit carora ultima Adunare Generala a Actionarilor RomTelecom ar fi decis majorarea capitalului, in urma careia participatia OTE ar creste, iar cea a statului roman ar scadea.
Ministerul Comunicatiilor si Tehnologiei Informatiilor a sustinut, intr-un alt comunicat, ca de fapt cele 50 mil. $ ar fi un "credit de operare", care va fi rambursat la scadenta.
De asemenea, conducerea MCTI a respins afirmatiile potrivit carora aceasta operatiune ar ascunde intentia de a ceda OTE o parte din actiunile RomTelecom, "fara evaluare" sau "fara licitatie", sustinand ca acest lucru "nu s-a discutat si nu este o optiune pe care statul o ia in considerare".
Este pentru prima data cand ies la iveala divergentele dintre OTE si statul roman pe marginea restructurarii si capitalizarii RomTelecom. Pana acum, ostilitatile s-au purtat in spatele usilor inchise.
Dan Nica, prins intre OTE, liberalizarea pietei si acuzatiile PNL
"Creditul OTE poate fi transformat in majorare de capital, dar urmeaza sa participe si statul roman daca se va realiza o majorare de capital la RomTelecom", a trebuit sa admita aseara Dan Nica, ministrul Comunicatiilor.
In cursul aceleiasi declaratii, Nica a dezvaluit cate ceva din intentiile Guvernului privind privatizarea procentului detinut inca de stat la RomTelecom:
Ministrul Comunicatiilor a mai anuntat ieri ca Guvernul va alege consultantul pentru continuarea privatizarii RomTelecom intre 15 si 30 ianuarie 2002, care va trebui sa elaboreze un plan de restructurare al Romtelecom in vederea deschiderii competitiei pe piata de telefonie fixa din Romania incepand cu 2003.
Guvernul intentioneaza sa vanda pana la 51% din actiunile Romtelecom.
Ministrul Comunicatiilor a estimat ca anul viitor vor trebui facute investitii de 450 mil. $ astfel incat RomTelecom sa fie o companie "competitiva" pe o piata concurentiala a telefoniei fixe.
El a anuntat ca in aceasta suma va intra un "bridge loan" de 50 mil. $ care va fi acordat de OTE, urmand ca alte surse sa fie determinate prin contributia actionarilor sau prin atragerea de surse financiar-bancare.
El a anuntat ca pana la sfarsitul anului viitor ar trebui instalate inca un milion de linii de telefonie fixa, in special in mediul rural, care sa ridice totalul liniilor fixe la aproximativ 5,2 milioane.
"Daca vom privatiza compania numai pentru cele 20 de procente din populatie care au acces la telefonia fixa, deschiderea pietei va fi un esec", a mai spus Nica. El a adaugat ca Guvernul a luat "decizia politica" ca pretul la care vor fi vandute actiunile RomTelecom sa nu se situeze sub pretul la care au fost vandute actiunile companiei in 1998.
"?inand cont ca investitiile sunt de 1,5 mld., pretul actiunilor va trebui sa fie sensibil mai mare, iar asta va fi sarcina consultantului de privatizare: de a maximiza valoarea si potentialul companiei", a adaugat spus Nica.
El a subliniat ca, in vederea deschiderii pietei de telefonie fixa, RomTelecom va fi obligata sa-si puna la dispozitie infrastructura, sa realizeze acorduri de interconectare si sa transforme acest serviciu intr-un serviciu universal.
Ministrul Comunicatiilor a mai anuntat ca in primul trimestru al anului viitor vor fi aprobate cele opt-noua legi necesare functionarii concurentei pe piata de telefonie.
Din experienta celorlalte tari, ministrul comunicatiilor a spus ca pretul convorbirilor telefonice ar putea inregistra o scadere cuprinsa intre 20 si 40%. OTE vorbeste insa despre "reduceri de personal semnificative, cresteri de tarife, alocarea unor cheltuieli de capital si reducerea cheltuielilor operationale". Oficialii RomTelecom au refuzat sa faca orice comentarii.
Ca si cand nu ar fi fost destul, ministrul Nica s-a confruntat ieri si cu o serie de acuze aduse de conducerea PNL (vezi pagina 9). Iata ce raspunde ministrul Comunicatiilor:
"Apreciez gestul de curaj al Partidului National Liberal, care a facut ieri public un lucru pe care nici noi nu-l stiam, si anume ca suma incasata pentru RomTelecom a fost de 750 mil. $".
El a anuntat ca a cerut oficial Ministerului de Interne si Parchetului General sa se autosesizeze pentru a stabili destinatia sumei de 75 mil. $ care re, prezinta diferenta dintre suma anuntata ieri de Partidul National Liberal si cea inregistrata in bugetul national pentru privatizarea RomTelecom.
Divergentele sunt mult mai vechi
Divergentele dintre statul roman ca actionar al RomTelecom si OTE, care detine, conform contractului de privatizare din decembrie 1998, 35% din actiuni plus inca 16% drepturi de vot, sunt mai vechi.
In esenta, nemultumirile partii elene sunt legate de faptul ca operatorul roman de telecomunicatii are nevoie de investitii si de concedieri pentru a ramane competitiv dupa liberalizarea totala a telecomunicatiilor in 2003, iar statul roman a evitat sa participe cu bani la aceasta restructurare.
Presa elena a relatat despre opozitia presedintelui OTE, George Skarpelis, privind noi finantari pe care compania elena sa le furnizeze RomTelecom.
De asemenea, noul director general al RomTelecom, Panagiotis Kargados, a lasat sa se inteleaga inca de la instalare ca grecii au impresia ca au investit la RomTelecom doua miliarde de dolari intr-o directie "nu tocmai buna", si ca are intentia sa schimbe aceasta situatie
Momentul dificil in care se afla astazi ministrul comunicatiilor are insa radacini si mai vechi.
O privatizare controversata, despre care opozitia parlamentara greaca a spus ca OTE a platit prea mult, in timp ce opozitia romana (actuala putere) credea ca au platit prea putin; in care anchetele parlamentare si judiciare s-au tinut lant, iar suspiciunile privind favorizarea interesata a ofertei OTE au fost mai mult decat transparente.
La acest "melanj" se adauga si lipsa de transparenta privind anumite clauze ale contractului de privatizare.
Plus ocolirea unei reguli elementare in afaceri: oricat de mare si de monopolista ar fi o companie, nu poate rezista - mai ales intr-un domeniu high-tech - fara investitii uriase si fara restructurare, chiar daca inseamna si concedieri masive.
PNL solicita demiterea ministrilor privatizarii si comunicatiilor
PNL solicita demiterea ministrilor Privatizarii si Comunicatiilor, Ovidiu Musetescu si Dan Nica, pentru ca "vand pe nimic" societatea RomTelecom, si "asumarea fraudei nationale de catre premierul Adrian Nastase si PSD", a declarat ieri deputatul PNL Eugen Nicolaescu.
Nicolaescu a adaugat ca PNL cere si sesizarea organelor de ancheta, Corpul de Control al premierului, Curtea de Conturi si Parchetul, in acest caz, inceperea in regim de urgenta a acestei anchete si publicarea rezultatelor.
Deputatul PNL a precizat ca a aflat "din mai multe surse" ca actionarul grec OTE va majora capitalul social cu 50 milioane dolari, iar prin acest procedeu participarea acestuia la capitalul social al RomTelecom creste brusc la 51% de la 35%.
"Aceasta inseamna ca 16% din capitalul societatii reprezinta 50 milioane de dolari, prin calcule aritmetice se poate constata ca, in prezent, capitalul social al RomTelecom s-a diminuat de la 1.900 milioane de dolari in 1998, ajungand la 312,5 milioane de dolari", a explicat Nicolaescu.
Potrivit Ministerului Comunicatiilor si Tehnologiei Informatiei (MCTI), orice solutie cu privire la majorarea capitalului social al RomTelecom, precum si alte masuri privind restructurarea companiei, vor putea fi luate in discutie numai dupa analiza raportului consultantului si aprobarea strategiei de privatizare a RomTelecom de catre Guvern.
Rezultatul selectiei consultantului, care urmeaza sa fie angajat in vederea continuarii privatizarii companiei, va fi anuntat de MCTI pana la sfarsitul lunii ianuarie 2002.
Adunarea Generala a Actionarilor RomTelecom, desfasurata la 26 noiembrie, nu a aprobat nici o majorare de capital si nici nu ar fi putut, din punct de vedere legal, sa aprobe o astfel de operatiune, iar suma de 50 de milioane de dolari reprezinta un credit de operare acordat RomTelecom de catre OTE, precizezeza MCTI.
La randul sau, OTE arata intr-un comunicat ca, intr-adevar, RomTelecom va primi un imprumut de 50 milioane USD pentru acoperirea unor datorii imediate, termenii imprumutului urmand a fi precizati la o data ulterioara.
Imprumutul face parte din planul de restructurare a operatorului national, conceput de OTE impreuna cu Morgan Stanley, se mai arata in comunicat.
"Comitetul director al RomTelecom si OTE impreuna cu actionarii RomTelecom si Guvernul Romaniei au aprobat un plan de restructurare avand ca scop imbunatatirea performantelor operationale si financiare ale RomTelecom," a precizat OTE.
"Principalele elemente ale planului de restructurare cuprind reduceri semnificative de personal, cresteri tarifare, alocarea cheltuielilor de capital, precum si reducerea costurilor de operare.
