"Am încercat să mă angajez la o editură, dar salariul oferit era de 450 de lei pe lună şi ar fi trebuit să scriu câte patru articole pe zi. Nu ştiu ce voi face după terminarea facultăţii. Pe de-o parte, sunt conştientă şi chiar sigură că după ce voi absolvi facultatea îmi va fi extrem de greu, dacă nu imposibil să îmi găsesc un loc de muncă. Pe de altă parte însă, în prezent încerc să nu mă gândesc atât de departe şi nu pot spune că s-a instalat un sentiment de panică încă, dar ştiu că va fi dificil să îmi găsesc un loc de muncă în următorii ani", spune Andreea M., studentă în anul trei la Facultatea de jurnalism şi ştiinţele comunicării din cadrul Universităţii din Bucureşti.
Georgiana R., studentă şi ea în anul trei în cadrul aceleiaşi facultăţi, afirmă că, într-adevăr, are momente în care se gândeşte cu teamă la ceea ce îi va rezerva viitorul din punct de vedere profesional, dar speră că domeniul vast în care a decis să se specializeze va oferi locuri de muncă suficiente pentru cei care îşi doresc să lucreze.
"Sunt momente în care mă gândesc şi îmi este teamă că după absolvire nu am să găsesc un loc de muncă sau că va trebui să muncesc pe un salariu mic. De asemenea, mă gândesc şi la faptul că sunt mulţi absolvenţi de facultate în prezent, mai ales în domeniul în care eu aş vrea să lucrez. Dar este unul vast, care poate crea multe locuri de muncă şi sper că nu va fi cazul să intru în panică", precizează ea.
Chiar şi specialiştii consideră că există o oarecare stare de depresie în rândul tinerilor care se pregătesc să iasă pe piaţa muncii, în special din cauza necorelării pregătirii acestora cu cerinţele mediului de afaceri.
"Există tineri care fac parte din acele familii în care li s-a spus că facultatea este singura modalitate prin care pot obţine un loc de muncă bun. Însă atunci când dau nas în nas cu piaţa muncii observă că, în ciuda diplomelor pe care le au în CV, nu reuşesc să se angajeze imediat, pentru că de multe ori specializările lor nu sunt corelate cu cerinţele mediului de afaceri. Trăiesc de fapt într-un glob de sticlă", explică psihologul Bogdan Lucaciu.
Şi Paloma Petrescu, fost secretar de stat în Ministerul Educaţiei, spune că România se confruntă cu un deficit important de locuri de muncă ţintite pe nivelul de pregătire al tinerilor, lucru ce duce fie la hotărârea lor de a pleca din ţară, fie la acceptarea unor joburi care sunt sub nivelul de pregătire al acestora.
"Cunosc un tânăr absolvent de ASE foarte conştiincios şi sociabil, deci un om care poate lucra în echipă, căruia i-a trebuit un an pentru a găsi un loc de muncă. Salariul nu este extraordinar, dar este mulţumit că face parte dintr-o companie destul de mare, care până la urmă îi conferă o anumită siguranţă şi îi dă încredere că poate să se dezvolte. Dar, aşa cum am mai spus, a durat un an până să ajungă aici", adaugă Petrescu. De asemenea, ea mai spune că teama de a nu găsi un loc de muncă în prezent este tot mai acută printre absolvenţi şi din cauza faptului că există foarte multe locuri acreditate în facultăţi, iar angajatorii nu pot oferi un număr egal de joburi.
De altfel, şi statisticile arată că piaţa muncii mai are mult de recuperat la capitolul locuri de muncă, încă de acum patru ani, când în urma crizei s-au pierdut peste 600.000 de locuri de muncă.
Anul acesta, angajatorii nu au reuşit să recupereze decât puţin peste 100.000 de joburi, adică 2,4% din numărul total de 4,3 milioane de salariaţi din prezent, potrivit datelor de la Institutul Naţional de Statistică (INS).
Dacă eşti adaptabil, poţi trece de bariera "sigur nu mă angajează nimeni"
Cu toate că sunt de părere că piaţa muncii nu vine în ajutorul tinerilor, specialiştii susţin că există şi absolvenţi de facultate sau chiar de liceu care încearcă să "ţină piept" lipsei de locuri de muncă potrivite competenţelor acestora.
"În general, cei care intră în astfel de «depresii» sunt acei tineri care nu se pot adapta nici trecerii de la liceu la facultate sau nu pot face faţă unor situaţii neobişnuite, se pierd, intră în panică şi în primul an de facultate ajung la concluzia că nu le place ceea ce fac sau nu ştiu ce au de făcut în continuare şi încotro trebuie să se îndrepte", precizează psihologul Bogdan Lucaciu. Pe de altă parte, spune el, sunt şi tineri care nu se sperie de ceea ce se întâmplă de ani buni pe piaţa muncii şi care reuşesc să se adapteze la cerinţele ei fie prin afaceri pe care le dezvoltă încă din studenţie, fie prin dorinţa de a învăţa şi altceva, chiar din afara ariei lor de competenţă.
"Cei care sunt adaptabili încearcă să găsească o cale. Chiar dacă fac asta în mod haotic, ei dau piept cu realitatea pieţei muncii", mai precizează Lucaciu.
Pe de altă parte, unii angajatori spun că deşi există destule oferte de muncă pe piaţă, tinerii nu vor să lucreze fie din cauza volumului prea mare de muncă, fie din cauza salariilor care nu le îndeplinesc aşteptările.
"Am avut o tentativă de a recruta studenţi din anul patru, însă nu a vrut nimeni să lucreze. Într-adevăr, salariul nu era fabulos, varia între 400 şi 500 de euro şi era mult de muncă, dar nu a venit nimeni să spună că vrea postul respectiv. Este posibil ca în unele domenii tinerii să se teamă de faptul că nu vor găsi un job, dar în inginerie sunt foarte multe oferte din partea angajatorilor şi foarte puţini absolvenţi şi studenţi care le revendică", explică Stelian Negoescu, directorul general al ISCIR-CERT, companie care se ocupă de certificarea sistemelor de management şi personal.
Lipsa ofertelor de muncă potrivite alungă studenţii în străinătate
Din cauza insuccesului pe care mare parte din absolvenţii de facultate îl au atunci când îşi caută un loc de muncă, există un procent destul de important al tinerilor care aleg să plece în străinătate, spune Paloma Petrescu, fost secretar de stat în cadrul Ministerului Educaţiei.
"Nu spun că este un lucru rău, au dreptul să facă asta, au dreptul să îşi seteze nişte obiective înalte, însă nu toţi ajung să lucreze pentru salarii mai mari sau pentru condiţii de muncă mai bune. Sunt destule cazuri în care odată ajunşi în străinătate ei se angajează ca spălători de vase, doar pentru că salariul este mai mare decât ceea ce ar putea obţine în ţară. Este păcat de timpul şi de banii care se investesc în aceşti tineri şi de faptul că îi educăm în ţară pentru ca apoi ei să plece", afirmă Petrescu.
Deşi atunci când a ales să se înscrie la Facultatea de Inginerie Aerospaţială Alex nu se gândea că va fi nevoit să plece în afara ţării după absolvire, în prezent nu are niciun dubiu că meseria îl va purta în străinătate, pentru că, spune el, acolo există o mare cerere pentru ingineri şi salariile sunt mult peste cele din România.
"Nu cred că mai sunt în situaţia în care să spun că îmi este frică de faptul că după absolvire nu voi reuşi să găsesc un loc de muncă în domeniu, pentru că am de gând să plec în străinătate, unde ştiu sigur că aş găsi un job şi salariul mi-ar permite să trăiesc decent. Însă dacă nu m-aş fi gândit să plec după terminarea masterului, în prezent cred că aş fi fost destul de îngrijorat de viitorul meu profesional", explică tânărul de 23 de ani, student în primul an la masterul în structuri aeronautice şi spaţiale din cadrul Universităţii Politehnica din Bucureşti.
