♦ Brăila, Galaţi şi Gorj sunt în top 15 judeţe cu cele mai multe medii peste 5 la Evaluarea Naţională, deşi PIB-ul pe cap de locuitor şi investiţiile străine directe nu par să susţină aceste rezultate. ♦ În Timiş, un judeţ cu un PIB pe cap de locuitor de 24.600 de euro şi investiţii străine directe de 5,2 mld. euro, puţin peste 73% dintre elevii de clasa a VIII-a au reuşit să obţină o medie peste 5 la evaluare. ♦ În Iaşi, 75,6% dintre elevi au luat peste 5, la un PIB per capita de peste 15.600 de euro şi investiţii străine de 590 mil. euro, iar în Bihor ponderea mediilor peste 5 este de 71,40%, la peste 14.400 de euro pe cap de locuitor şi investiţii străine directe de 1,08 mld. euro.
La prima vedere, o analiză a produsului intern brut pe cap de locuitor, a investiţiilor străine directe din un judeţ evidenţiază o corelaţie pozitivă între performanţele educaţionale şi prosperitatea economică, indicând că judeţele cu un PIB per capita mai ridicat şi cu mai multe investiţii străine vin şi cu o educaţie mai bună.
Cu toate acestea, harta PIB-ului se "rupe" de harta educaţiei când judeţe precum Brăila, Galaţi şi Gorj au rezultate mult mai bune la Evaluarea Naţională decât Timiş, Iaşi şi Bihor.
Aşadar, Brăila, Galaţi şi Gorj sunt în top 15 judeţe cu cele mai multe medii peste 5 la Evaluarea Naţională, deşi PIB-ul pe cap de locuitor şi investiţiile străine directe nu par să susţină aceste rezultate. Brăila este pe locul patru în clasamentul judeţelor cu cele mai mari ponderi de medii peste 5 la evaluarea naţională, cu 80,3%, Galaţi este pe poziţia a cincea, cu 79,1%, iar Gorj este pe locul 15, cu o pondere de 75,4%.
În Timiş, PIB pe cap de locuitor a fost de 24.600 de euro, investiţiile străine directe se ridică la 5,2 mld. euro, însă puţin peste 73% dintre elevii de clasa a VIII-a au reuşit să obţină o medie peste 5 la evaluare. În Iaşi, 75,6% dintre elevi au luat peste 5, la un PIB per capita de peste 15.600 de euro şi investiţii străine de 590 mil. euro, iar în Bihor ponderea mediilor peste 5 este de 71,40%, la peste 14.400 de euro pe cap de locuitor şi investiţii străine directe de 1,08 mld. euro.
O posibilă explicaţie pentru rezultatele înregistrate în judeţul Brăila pot fi justificate prin ceea ce în domeniul educaţiei este numit „fenomenul Brăila”, o tehnică adoptată de unele şcoli ori de inspectoratele şcolare locale, prin care se creşte „artificial” nota de promovare la evaluările naţionale sau bacalaureat.
De obicei, diferenţa dintre elevii înscrişi în clasa a VIII-a şi cei care s-au înscris la Evaluarea Naţională vine din cauza celor care fie nu au promovat clasa a VIII-a, adică au rămas repetenţi, fie nu vor să susţină examenul, susţin oficialii din educaţie. Dar mai există un motiv pentru care acei elevi nu ajung să susţină examenul, elevii sunt lăsaţi corigenţi intenţionat astfel încât să ajungă să dea examenul doar cei despre care dascălii lor ştiu sigur că vor obţine medii mari.
„Brăila era judeţul cu cele mai bune rate de promovabilitate la examenul de bacalaureant pentru că nu se înscriau copiii slabi. Astfel, şcolile obţineau un procent mare al promovabilităţii reducând foarte mult baza celor care intrau în examen. La examenul de clasa a VIII-a a fost schimbată metodologia prin ordin de ministru şi toţi elevii sunt înscrişi automat dacă au terminat anul şcolar. Prin terminat înseamnă că n-au corigenţe sau nu sunt repetenţi. Numai că şi aici mai este un sub-fenomen Brăila, ne asigurăm că acei copii au corigenţe şi nu pot intra în examen”, spunea senatorul Ştefan Pălărie anterior pentru ZF.
Per total, corelaţie pozitivă între performanţele educaţionale şi prosperitatea economică se vede cel mai bine în Bucureşti şi Cluj. Bucureştiul are cea mai mare pondere a mediilor peste 5 (88,3%) şi, de asemenea, cel mai mare PIB per capita, de 57.751 euro. Clujul, care are a doua cea mai mare pondere a mediilor peste 5, de 85,9%, se situează de asemenea bine din punct de vedere economic, cu un PIB per capita de 26.859 euro.
