♦ Finanţările acordate prin programul ConstructPlus reprezintă o oportunitate pentru modernizarea şi dezvoltarea industriei materialelor de construcţii locale, în paralel cu reducerea dependenţei României de importurile de materiale de construcţii, care constituie o parte semnificativă din necesarul de pe piaţă. ♦ Producerea efectivă a materialelor necesare pe piaţă nu este un proces rapid, astfel că va fi nevoie de timp până când rezultatele investiţiilor vor putea fi vizibile şi cuantificabile, este de părere Cristian Erbaşu, antreprenorul care deţine compania Construcţii Erbaşu.
Proiecte de peste 1 miliard de lei au fost propuse de companiile din domeniul construcţiilor în cadrul aplicaţiilor pentru ConstructPlus, un program guvernamental deschis pe 8 aprilie 2024 şi încheiat pe 14 mai 2024.
„În acest moment are loc procesul de evaluare a cererilor. Au fost înregistrate 90 de cereri pentru accesarea de fonduri prin programul ConstructPlus. După publicarea listei întreprinderilor solicitante, va fi demarată evaluarea cererilor de acord pentru finanţare“, au spus reprezentanţii Ministerului Economiei la solicitarea ZF.
Ministerul calculează un punctaj pentru întreprinderile care transmit cereri de acord pentru finanţare în cadrul sesiunii de înregistrare şi întocmeşte lista întreprinderilor solicitante ordonate descrescător pe baza punctajului obţinut.
„Au fost depuse 90 de proiecte, cu un fond total de aproape 1 miliard de euro, faţă de cei 150 milioane de euro, cât este bugetul anual al proiectului. Vor fi finanţate probabil maximum şapte-opt proiecte“, spunea, pe 27 mai 2024, Mirona Daia, director politici industriale & finanţări pentru industrie în cadrul Ministerului Economiei, la conferinţa ZF Reindustrializarea României.
Evaluarea cererilor de acord pentru finanţare se finalizează după ce întreaga documentaţie este considerată completă şi conformă, în termen de maximum 50 de zile calendaristice de la data publicării listei întreprinderilor solicitante ordonate descrescător pe baza punctajului obţinut.
Numărul mare de proiecte propuse şi valoarea ridicată a investiţiilor arată cât de mare este nevoia de fabrici de materiale de construcţii în România.
Finanţările acordate prin programul ConstructPlus reprezintă o oportunitate pentru modernizarea şi dezvoltarea industriei materialelor de construcţii locale, în paralel cu reducerea dependenţei României de importurile de materiale de construcţii, care constituie o parte semnificativă din necesarul de pe piaţă.
Însă producerea efectivă a materialelor necesare pe piaţă nu este un proces rapid, astfel că va fi nevoie de timp până când rezultatele investiţiilor vor putea fi vizibile şi cuantificabile, după cum spunea recent la emisiunea online de business ZF Live Cristian Erbaşu, antreprenorul care deţine compania Construcţii Erbaşu.
„ConstructPlus este un program pe patru ani, de aproximativ 150 de milioane de euro pe an. Deocamdată abia se depun proiectele, iar după analiză, cei care vor face investiţii vor primi aceşti bani cel mai probabil pe la mijlocul anului viitor. Asta înseamnă că abia de anul viitor aceşti bani încep să intre în în piaţă, în dezvoltarea acestor unităţi de producţie. Prin urmare, undeva în doi ani de zile vom simţi cu adevărat că liniile de producţie create prin acest program aduc un plus în piaţă, prin existenţa unor materiale de construcţii, sperăm noi mai uşor de procurat şi chiar mai ieftine dacă este posibil“, a spus el.
Potrivit datelor sale, România importă mai mult de 60% din produsele necesare în proiectele de construcţii, iar dacă sunt luate în calcul echipamentele şi tehnologiile, acestea sunt importate în proporţie de 90%. Materiale precum prefabricatele „ necesare pentru infrastructură, sau vata bazaltică „ folosită la eficientizarea energetică a clădirilor, este primordial să fie produse în România. Alte materiale „clasice“ care sunt necesare sunt fier-beton, oţel-beton, aflate în continuare în stocuri limitate la nivelul României, raportat la necesarul pe şantierele din ţară.
Bugetul total alocat programului ConstructPlus este echivalentul în lei al sumei de 596 de milioane de euro pentru toată perioada de implementare, defalcat în două tranşe: credite de angajament pentru emiterea de acorduri pentru finanţare pentru perioada 2023 „ 2026 şi credite bugetare pentru plata ajutorului de stat pentru perioada 2024 „ 2029. Bugetul alocat pentru anul 2024 este echivalentul în lei al sumei de 149 de milioane de euro.
Beneficiarii ConstructPlus sunt întreprinderile nou-înfiinţate sau întreprinderi în activitate, atât IMM-uri, cât şi întreprinderi mari, cu personalitate juridică. În evaluarea proiectelor, ministerul va ţine cont de criterii precum locul realizării investiţiei, tipul investiţiei, deficitul comercial pentru categoria de produse vizată, rentabilitatea cifrei de afaceri în ultimul exerciţiu financiar încheiat, valoarea capitalului social subscris şi vărsat, în cazul întreprinderilor nou-înfiinţate.
Finanţările oferite prin ConstructPlus vor putea acoperi maximum 75% din valoarea investiţiei, dar nu mai mult de 50 de milioane de euro (pentru o investiţie localizată în mediul urban), respectiv maximum 85% (dacă investiţia este localizată în mediul rural). Prin acest program de finanţare, industria producătoare de materiale de construcţii, un sector dominat de mari companii internaţionale şi de câţiva antreprenori locali, primeşte practic un imbold în vederea dezvoltării.
