♦ Infrastructura a încercat să compenseze acolo unde rezidenţialul nu a mai reuşit să ţină pasul ♦ Rezidenţialul a fost unul dintre principalele motoare de creştere pentru construcţii în 2018-2022, dar din 2022 infrastructura a preluat conducerea.
După ce, vreme de trei luni de la începutul anului, sectorul construcţiilor a fost numai pe minus, comparând evoluţia sa lunară cu aceeaşi lună a anului trecut, luna aprilie a adus o revenire neaşteptată, după cum o arată datele publicate de Institutul Naţional de Statistică (INS).
Cel mai mare declin a fost chiar în ianuarie 2024, când scăderea a fost de 15% faţă de ianuarie 2023. În lunile următoare, regresul volumului lucrărilor de construcţii ca serie brută a fost de 6%, respectiv 4%, pentru ca, în aprilie, să se observe o creştere de 16,2%. Creşteri s-au înregistrat la lucrările de întreţinere şi reparaţii curente (+30,3%), lucrările de reparaţii capitale (+14,9%) şi la lucrările de construcţii noi (+11,8%). Pe obiecte de construcţii, creşteri s-au înregistrat la construcţiile inginereşti (+21,4%), clădirile nerezidenţiale (+18,5%) şi la clădirile rezidenţiale (+3,6%).
În primul trimestru, în linii mari, infrastructura a încercat să compenseze acolo unde rezidenţialul nu a mai reuşit să ţină pasul. Rezidenţialul a fost unul dintre principalele motoare de creştere pentru construcţii în 2018-2022, dar din 2022 infrastructura a preluat conducerea.
Scăderile au fost cu atât mai abrupte cu cât au venit după o perioadă de creşteri la finalul anului 2023 şi cu atât mai neînţelese cu cât primele luni din acest an, sub auspiciile schimbărilor climatice, au fost cele mai calde din toate timpurile, cu temperaturi chiar şi de peste 15 grade, favorabile deci industriei construcţiilor.
Investitorii din zona rezidenţială spun că scăderea acestui sector la începutul anului a avut printre motive, cel puţin în Bucureşti, blocajul la nivelul emiterii autorizaţiilor de construire. Astfel, în Capitală, anul trecut, s-a înregistrat o scădere cu circa 50% a numărului de proiecte noi autorizate, ceea ce va aduce mai puţine unităţi livrate în următorii ani, după cum spunea recent Gabriel Blăniţă, associate director valuation & advisory services la Colliers România, companie de consultanţă imobiliară, la emisiunea online de business ZF Live.
Lipsa autorizaţiilor de construire vine în contextul PUZ-urilor anulate şi al lipsei unui Plan Urbanistic General al Capitalei, aflat în lucru în acest moment. Anterior, primarul Capitalei, Nicuşor Dan, a declarat că nu a blocat construcţiile, semnând câteva sute de autorizaţii de construire pe an şi respingând câteva zeci, dar nu a avizat PUZ-uri. Realegerea lui pentru un al doilea mandat în fruntea Primăriei Capitalei nu le dă speranţe dezvoltatorilor. Situaţia din Bucureşti este relevantă deoarece, ca livrări, Bucureştiul reprezintă circa 17% din totalul la nivel naţional, în condiţiile în care în Capitală, în 2022, s-au predat 12.249 locuinţe, din 73.338 în toată ţara.
Un alt motiv pentru scăderea construcţiilor rezidenţiale este prudenţa dezvoltatorilor, ţinând cont de costurile ridicate cu manopera, cu materialele şi cu finanţarea. Atunci când ia decizia de a începe un proiect, investitorul se gândeşte la preţul pe care l-ar putea plăti cumpărătorul pentru imobilul care va fi construit. Când diferenţa dintre preţul de vânzare şi costul efectiv pentru construire este mică, dezvoltatorul preferă să nu mai înceapă proiectul, spun oamenii din imobiliare.
Totuşi, companiile se arată optimiste cu privire la perioada următoare, mai ales după revenirea din aprilie.
„Inflaţia crescută şi dobânzile mari au făcut ca sectorul rezidenţial să scadă, dar ne aşteptăm la o inversare treptată a trendului. Evident, impactul este resimţit şi în piaţa materialelor de construcţii. Dar există în zona marilor oraşe proiecte rezidenţiale mari, există şi proiecte în sectorul public şi industrial şi ne aşteptăm să se atingă un echilibru şi să intrăm într-o perioadă de stabilizare a pieţei“, spune Daniel Şologon, CEO-ul producătorului de cărămizi Cemacon Cluj-Napoca.
Companiile specializate în lucrările de infrastructură sunt şi mai optimiste.
„Perspectivele pieţei construcţiilor de infrastructură sunt pozitive, anunţându-se atât proiecte de reabilitare, cât şi construcţii noi, de mare anvergură, în toate zonele ţării, pe drumuri de importanţă naţională, autostrăzi sau cale ferată. În plus, există şi perspectiva finanţărilor prin programe de tipul PNRR care vor asigura inclusiv necesarul pentru decontarea într-o manieră operativă. Ne bazăm totodată pe abilitatea instituţiilor statului de a atrage fonduri inclusiv pe diverse axe de finanţare la nivel european, continuând trendul de creştere a gradului de absorbţie de fonduri nerambursabile“, spune Adriana Rus, manager financiar la Drum Asfalt, companie de construcţii din judeţul Bihor.
