Indicele BCR PMI: Performanţa sectorului prelucrător din România a marcat în mai cea mai bună evoluţie din iulie 2023 în prezent. Ritmul de creştere a producţiei şi a numărului de comenzi noi se accelerează, dar întârzierea livrărilor se accentuează

Performanţa sectorului prelucrător din România a continuat să se îmbunătăţească în luna mai, fiind cel mai bun avans din iulie 2023 până în prezent, conform celor mai recente date BCR PMI.

Producţia şi numărul de comenzi noi au accelerat creşterea, pe măsură ce condiţiile cererii s-au consolidat. La rândul lor, companiile şi-au intensificat achiziţiile de mijloace de producţie şi au continuat să creeze locuri de muncă şi luna aceasta, deşi doar modest, pe fondul deficitului de personal.

Cu toate acestea, întârzierile furnizorilor s-au menţinut, iar timpii de livrare au crescut considerabil.

Între timp, costurile de producţie s-au majorat într-un ritm mai rapid, pe măsură ce inflaţia a recăpătat avânt. Ca răspuns, firmele şi-au majorat preţurile de vânzare, într-un ritm chiar mai susţinut.

Indicele PMI® pentru industria prelucrătoare din România, prezentat de BCR, este un indicator compozit al performanţei industriei prelucrătoare, alcătuit dintr-o singură cifră şi derivat din indicatorii privind comenzile noi, producţia, ocuparea forţei de muncă, termenele de livrare ale furnizorilor şi stocurile de achiziţii.

Un indice PMI peste pragul de 50,0 de puncte, fără modificări, indică o îmbunătăţire a situaţiei industriei în luna respectivă, în timp ce o cifră situată sub pragul de 50,0 de puncte arată o deteriorare.

Cu o valoare de 52,0 de puncte în luna mai, indicele vizat a crescut de la 51,5 în aprilie, atingând nivelul cel mai ridicat de la începerea colectării datelor, în iulie 2023. Producătorii români au indicat o îmbunătăţire modestă a situaţiei sectorului.

”Managerii din industria prelucrătoare românească au raportat o îmbunătăţire a activităţii economice în luna mai comparativ cu aprilie pentru a doua lună la rând, acesta fiind un semn clar de revenire a industriei prelucrătoare româneşti. Comenzile noi şi producţia au rămas ambele peste pragul neutru de 50 în mai şi au fost principalii factori determinanţi pentru creşterea de luna
aceasta. Componenta de forţă de muncă a rămas şi ea peste pragul de 50 în luna mai, însă a avut o contribuţie direcţională
negativă pentru index întrucât valoarea este mai mică raportat la luna precedentă. Singura componentă, în afară de forţa de muncă, care a mai avut o contribuţie direcţională negativă este cea a stocurilor de materii prime, însă din cauza
ponderii scăzute în index, influenţa acesteia este marginală”, a declarat Ciprian Dascălu, economist-şef în cadrul BCR.

Nivelurile de producţie au crescut în mai pentru a doua lună consecutiv, întrucât numărul mai semnificativ de comenzi noi a dus la o intensificare a producţiei. Rata de creştere s-a accelerat până a ajuns la un ritm solid, cel mai rapid în aproape un an de colectare a datelor.

Cererea mai consistentă a susţinut o dezvoltare mai accentuată a vânzărilor noi la nivelul producătorilor de bunuri din România în luna mai.

Creşterea semnificativă a comenzilor noi a fost cea mai rapidă înregistrată până acum, deoarece recomandările clienţilor au dus la atragerea de noi clienţi.

Cererea externă a avut o evoluţie mai puţin bună, dat fiind că vânzările reduse de pe principalele pieţe de export au dus la o scădere suplimentară a comenzilor noi de export. Cu toate acestea, rata de declin a fost cea mai mică din ultimele 11 luni.

”Ţinând cont de faptul că o parte semnificativă din producţia industriei prelucrătoare din România este destinată exportului,
evoluţia cererii externe va fi crucială pentru orice speranţă de accelerare a creşterii industriei prelucrătoare din România
în lunile următoare. Referitor la aşteptările pentru perioada următoare, firmele contribuitoare la sondaj au rămas optimiste
în luna mai. O cerere mai puternică în lunile următoare, atragerea de clienţi noi şi investiţiile în noile tehnologii au fost
enumerate de participanţii la sondaj ca fiind motivele pentru optimism. Acest lucru nu poate fi decât un semn bun pentru
lunile următoare”, a mai comentat Ciprian Dascălu.

În acelaşi timp, majorarea achiziţiilor, redirecţionarea transporturilor din Asia din cauza perturbărilor din Marea Roşie şi problemele legate de capacitatea furnizorilor au condus la o prelungire abruptă a termenelor de livrare ale furnizorilor în luna mai. Creşterea  întârzierilor a fost cea mai gravă de la începerea colectării datelor.

Prin urmare, producătorii români au înregistrat doar o scădere minoră a nivelului stocurilor, întrucât firmele au căutat să-şi asigure stocuri de rezervă.

Datele din luna mai au indicat o creştere mai rapidă a costurilor de producţie ale firmelor din industria prelucrătoare românească. Ritmul inflaţiei s-a accelerat faţă de cel înregistrat în luna aprilie şi a fost mai rapid decât media de până acum. Costurile mai mari au fost legate de creşterea preţurilor cu furnizorii, transportul şi combustibilul.

Producătorii români de bunuri au continuat să-şi majoreze preţurile de vânzare în luna mai, prelungind astfel secvenţa actuală de inflaţie la şapte luni. Deşi doar marginală, rata de creştere a devenit cea mai rapidă din ultimele trei luni, dat fiind că firmele au căutat să transfere costurile şi să facă ajustări care să reflecte îmbunătăţirea calităţii produselor.

Forţa de muncă a crescut pentru a doua lună consecutiv la producătorii români la jumătatea celui de-al doilea trimestru. Cu toate acestea, din cauza dificultăţilor de a găsi personal adecvat care să-i înlocuiască pe cei care părăsesc voluntar locurile de muncă, crearea de locuri de muncă a fost nesemnificativă, în ansamblu.

”Au fost raportate ceva dificultăţi în a înlocui angajaţii care pleacă de bună voie. Acest fenomen nu este nou pentru piaţa forţei de muncă din România şi nici nu este ceva specific industriei prelucrătoare. Numărul locurilor de muncă vacante rămâne peste numărul persoanelor care caută activ un loc de muncă în România indicând o piaţă a forţei de muncă tensionată. Mai mult decât atât, în România există şi o problemă de a găsi persoane calificate care au competenţele necesare pentru a fi angajate pe un anumit post. Chiar dacă au fost raportate ceva probleme de înlocuire a personalului, componenta de comenzi nefinalizate a scăzut în mai indicând faptul că actuala capacitate de producţie este suficientă pentru a finaliza comenzile curente. Câteva companii au raportat însă personalul insuficient precum şi timpul de livrare de la furnizor ca probleme pentru a finaliza comenzile curente”, a spus economistul-şef al BCR.

Date fiind întârzierile livrărilor de factori de producţie şi unele raportări privind deficitul de personal, comenzile nefinalizate au scăzut doar în mică măsură în luna mai. Mai mult, ritmul finalizării acestora a fost cel mai slab din septembrie anul trecut. În sfârşit, aşteptările privind producţia în rândul firmelor prelucrătoare din România s-au îmbunătăţit în luna mai. Gradul de încredere a atins cel mai ridicat nivel înregistrat (din iulie 2023), pe fondul speranţelor de atragere de noi clienţi şi al planurilor de investiţii în tehnologie nouă.

Datele PMI pentru primul trimestru din 2024 sugerează faptul că industria prelucrătoare cel mai probabil nu va fi un motor de creştere economică, media indicelui fiind sub pragul neutru de 50. Este posibil, însă, ca în al doilea trimestru industria prelucrătoare să înregistreze o contribuţie pozitivă la creşterea PIB judecând după evoluţia PMI din primele două luni
ale trimestrului. Industria prelucrătoare reprezintă între 15% şi 20% din valoarea adăugată brută dintr-un an în Romania.