Pe măsură de banca centrală a redus dobânda-cheie, băncile comerciale au redus, cu o oarecare întârziere, povara românilor care s-au împrumutat în lei, ceea ce a indus o dinamică rapidă a creditării în lei.
Deciziile BNR din ultimii doi ani prin care dobânda-cheie a fost înjumătăţită de la 5% la 2,5% a avut impact asupra clienţilor băncilor, care acum se împrumută în lei la dobânzi de 6% pe an, faţă de 11% în 2013. Pe de altă parte, cei care au depozite la bancă mai primesc doar 3%, în timp ce în 2013 dobânda medie depăşea 5% pe an.
„Dobânzile la creditele în lei au coborât substanţial şi sunt competitive cu cele la creditele în euro. Asta şi explică dinamica mult mai rapidă a creditării în lei faţă de creditarea în valută. A existat o anumită întârziere între mişcările noastre şi mişcările băncilor comerciale, ceea ce era de aşteptat. Tot timpul va fi o oarecare întârziere. Cu o anumită întârziere va exista şi în continuare o reducere a dobânzilor. Chiar şi când noi vom opri ciclul de relaxare, atunci când îl vom opri băncile comerciale probabil vor continua reducerile“, a declarat ieri Mugur Isărescu, la briefing-ul de presă de după şedinţa de politică monetară.
Ritmul anual de creştere, în termeni reali, al creditului în monedă naţională s-a majorat în condiţiile propagării reducerilor succesive ale ratei dobânzii de politică monetară asupra ratelor dobânzilor la creditele noi acordate companiilor şi populaţiei, după cum remarcă BNR. Cu toate acestea, dinamica anuală reală a împrumuturilor totale acordate sectorului privat a rămas în teritoriu negativ pe fondul reducerii stocului de credite în valută şi al derulării operaţiunilor de eliminare a creditelor neperformante din bilanţurile instituţiilor de credit.
Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, şi-a exprimat în mod repetat speranţa că vom vedea creditarea totală în teritoriul pozitiv, eventual în 2014. Dar n-a fost să fie aşa. Isărescu s-a declarat de mai multe ori nemulţumit de ritmul în care băncile acordă împrumuturi, pornind inclusiv de la maniera în care abordează clienţii.
Guvernatorul BNR nu consideră totuşi pierdut pariul cu creditarea şi susţine că în următoarele luni vom vedea o cifră pozitivă pentru creditarea totală, creşterea împrumuturilor în lei urmând să compenseze scăderea creditelor în valută.
El a recunoscut că aşteptările privind revenirea creditării în teritoriul pozitiv în 2014 au fost mai îndepărtate de realitate, fiind evaluată destul de bine evoluţia creditului în lei, în timp ce scăderea abruptă a creditului în valută a fost subestimată. În plus, a mai fost şi eliminarea creditelor neperformate din buget.
Băncile aveau la finalul lunii noiembrie un portofoliu de credite acordate populaţiei şi companiilor de circa 214 mld. lei (echivalentul a 48 mld. euro), în scădere cu 2,7% faţă de perioada similară a anului trecut. Stocul de credite a scăzut cu circa 6 miliarde de lei în ultimul an, potrivit datelor BNR. Creditarea în lei, susţinută puternic de băncile rămase fără o parte importantă din resursele în valută obţinute în trecut de la acţionarii din străinătate, a crescut cu 9% în ultimul an, dar nu a ajuns la un ritm suficient pentru a compensa prăbuşirea finanţărilor în valută. Stocul de credite în valută este în scădere cu 11% an la an.
„Trebuie să ieşim din «anumite emoţii» care ne-au stăpânit în anul precedent şi să rediscutăm cu băncile fără încărcătură emoţională“, a sugerat Isărescu indicând o serie de modalităţi de susţinere a clienţilor cum ar fi reeşalonările, extinderea scadenţelor, regândirea ratelor de dobândă, în special la creditele care „gâfâie“.
Isărescu a dat asigurări că BNR mai are suficient câmp de acţiune, mai are „gloanţe“ pentru a relaxa politica monetară şi a contracara eventualele şocuri care pot să apară.
„Riscuri există. Ca orice instituţie serioasă, ne pregătim să gestionăm orice tip de risc. Avem instrumentele necesare. Nu avem niciun instrument blocat, spre deosebire de alte bănci centrale“.
Reducerea dobânzii-cheie a fost susţinută de inflaţia foarte scăzută din primele luni ale anului 2015, posibila menţinere a creditării totale în teritoriul negativ şi nivelul redus la care au coborât dobânzile la nivel european, mişcarea fiind anticipată de majoritatea analiştilor.
BNR a decis ieri şi îngustarea coridorului simetric format din ratele dobânzilor facilităţilor permanente în jurul ratei dobânzii de politică monetară la +/- 2,25 puncte procentuale de la +/-2,5 puncte procentuale. Astfel, începând cu data de
8 ianuarie 2015, rata dobânzii aferente facilităţilor de creditare (Lombard) se va reduce la 4,75% pe an de la 5,25% pe an, în timp ce rata dobânzii pentru facilitatea de depozit se va menţine la 0,25% pe an.
În schimb, nivelurile actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii (RMO) aplicabile pasivelor în lei şi în valută ale instituţiilor de credit au fost menţinute. Rezervele minime obligatorii la lei au coborât în 2014 până la 10% şi RMO la valută au fost ajustate până la 14%.