Alegătorii francezi se îndreaptă duminică spre urne pentru ultimul tur al alegerilor parlamentare, de care depinde de dacă Franţa este pregătită să predea controlul Adunării Naţionale forţelor anti-imigraţie ale lui Marine Le Pen şi să le aducă în sălile guvernului, scrie WSJ.
Partidul lui Le Pen, Raliul Naţional, are şanse mai mari după ce o coaliţie de partide de stânga şi preşedintele Emmanuel Macron au convenit să încerce să îşi adune alegătorii, retrăgând sute de candidaţi de pe locul al treilea pentru a stabili confruntări directe cu candidaţii lui Le Pen în ultimul tur de scrutin.
Strategia, cunoscută sub numele de "front republican", urmăreşte să coaguleze alegătorii care au susţinut o serie de partide în primul tur de scrutin - de la partidul de extremă stânga France Unbowed la partidul pro-business al lui Macron - în jurul unui singur candidat în fiecare district, pentru a împiedica calea Raliului Naţional către putere.
Dacă partidul lui Le Pen obţine majoritatea parlamentară, Macron va fi obligat să numească un prim-ministru din rândurile acesteia, forţându-l să guverneze într-un aranjament neobişnuit de împărţire a puterii cunoscut sub numele de "coabitare". Alegerea lui Le Pen pentru funcţia de prim-ministru este Jordan Bardella, în vârstă de 28 de ani, care a militat pentru măsuri de restricţionare a imigranţilor şi de creştere a puterii de cumpărare a consumatorilor afectaţi de inflaţie.
Chiar dacă Raliul Naţional nu va obţine majoritatea, se aşteaptă ca partidul lui Le Pen să obţină un număr fără precedent de locuri şi să devină cel mai mare partid din camera inferioară a parlamentului. Un astfel de rezultat ar reprezenta o mustrare cutremurătoare pentru Macron, care a convocat alegerile în încercarea de a demonstra că victoria impunătoare a Raliului Naţional la alegerile pentru Parlamentul European de luna trecută a fost doar un vot de protest.
Un sondaj realizat de firma de sondaje Ipsos a arătat că Le Pen şi aliaţii săi au câştigat duminică între 175 şi 205 locuri. Acelaşi sondaj a arătat că Noul Front Popular - o coaliţie de partide care include socialişti, verzi şi Franţa Neclintită - a obţinut între 145 şi 175 de locuri, iar forţele lui Macron au câştigat între 118 şi 148 de locuri.
Indiferent de scorul final, primul tur de scrutin de duminica trecută a arătat că Franţa se îndreaptă spre o realiniere majoră a Adunării Naţionale, lăsându-l pe Macron foarte slăbit în încercarea sa de a forma un nou guvern cu doar câteva săptămâni înainte ca Parisul să găzduiască Jocurile Olimpice de vară din 2024. Adunarea Naţională şi aliaţii săi au obţinut 33% din voturile din primul tur, în timp ce Noul Front Popular, o coaliţie a partidelor de stânga, a obţinut 28% din buletinele de vot. Partidul lui Macron şi aliaţii săi au terminat pe locul al treilea, cu 21% din voturi.
Un scor puternic obţinut duminică fie de forţele lui Le Pen, fie de Noul Front Popular va pune sub presiune agenda pro-business a lui Macron, care prevede reduceri ale impozitului pe profit şi revizuiri ale pieţei muncii. Macron s-a chinuit să guverneze de la alegerile parlamentare din 2022, în care şi-a pierdut majoritatea, dar a rămas cea mai mare forţă din camera inferioară, cu 245 de locuri faţă de 89 ale lui Le Pen.
Acum, preşedintele se confruntă cu perspectiva de a guverna fie cu Bardella ca prim-ministru, fie cu un grup disparat de partide care nu au identificat încă un lider comun şi care nu sunt unite decât de opoziţia lor faţă de Le Pen.
Le Pen a descris apariţia frontului republican drept manevrele "celor care vor să îşi păstreze poziţia, celor care vor să păstreze puterea împotriva voinţei poporului. Care va fi programul lor?"
Următorul guvern al lui Macron va funcţiona în creuzetul unei examinări intense a pieţei. Investitorii au devenit deja mai reticenţi în ceea ce priveşte deţinerea de active franceze de când Macron a convocat alegerile anticipate, ceea ce a dus la creşterea costurilor de împrumut ale guvernului şi la creşterea presiunii asupra finanţelor publice.
Bardella a declarat că intenţionează să efectueze un audit cuprinzător al finanţelor publice înainte de a decide dacă să reducă vârsta de pensionare la 62 de ani, după ce Macron a ridicat-o la 64 de ani. Bardella intenţionează, de asemenea, să reducă impozitul pe vânzări pentru combustibil şi electricitate, o măsură a cărei implementare ar costa miliarde de euro.
Raliul Naţional doreşte, de asemenea, să restricţioneze drepturile rezidenţilor străini care trăiesc legal în Franţa şi să înăsprească accesul la cetăţenie, asistenţă socială şi locuinţe. De asemenea, îşi propune să interzică persoanelor cu dublă cetăţenie să ocupe posturi guvernamentale "strategice" şi să interzică femeilor să poarte eşarfe musulmane în orice spaţiu public - inclusiv pe trotuarele din Paris - deşi Bardella a declarat recent că această poziţie nu va fi o prioritate.
