Noul guvern va avea de infruntat o realitate grea. Lipsit de sprijin parlamentar (PSD a anuntat ca sprijina doar investitura si nu proiectele Guvernului), va trebui sa negocieze orice articol al vreunei legi pe care doreste sa o treaca prin Parlament. Ca sprijin politic, guvernul PNL-UDMR este unul foarte slab, avand in cadrul Parlamentului o pondere de doar 22% (123 de voturi), fata de pilda, de PSD, principalul partid de opozitie care are peste 30 de procente. Sub 30% pondere guvernamentala a mai existat un singur guvern dupa revolutie - este vorba despre guvernul Vacaroiu care s-a mentinut la putere cu un sprijin de doar 27%. Realitatile erau atunci altele (opozitia era extrem de faramitata), iar treptat Executivul si-a asigurat sprijinul tacit sau explicit al mai multor partide.
In conditiile de mai sus nu poate fi eliminata ipoteza ca programul de guvernare sa fie modificat, unele proiecte sa fie amendate sau anulate. Exista posibilitatea ca unele proiecte ale opozitiei sa treaca, ceea ce va obliga Guvernul sa-si ajusteze politicile publice. De altfel, vicepremierul Marko Bela admitea recent ca slabiciunea Guvernului va fi dramatic resimtita in momentul in care in Parlament va trece un proiect de lege care va cantari greu din punct de vedere financiar.
n Codul fiscal. Exista o serie de proiecte ce stau sub semnul intrebarii, iar primul dintre ele este chiar Codul fiscal. Finantele sunt gestionate de liberali, insa asta nu inseamna ca ei vor avea painea si cutitul in gestionarea in continuare a finantelor publice. In Parlament exista, de pilda, un proiect al PC care a trecut deja de Senat si care cere scutirea de impozit pentru profitul reinvestit. Trecerea acestui proiect - care este, de altfel, sustinut de oamenii de afaceri - va obliga Guvernul sa modifice Codul fiscal si sa caute bani in alta parte pentru a acoperi ceea ce considera a fi o gaura bugetara. La discutatea proiectului in Senat, Finantele au spus ca adoptarea proiectului ar insemna neincasari la bugetul de stat de 1,2% din PIB anual.
n Impozitul suplimentar. O alta initiativa legislativa a parlamentarilor respinsa de aceasta data in Senat - dar ramasa in circuitul parlamentar - se refera la un impozit de 1% pentru firmele care au cifre de afaceri de peste 100.000 de euro, bani care ar urma sa mearga spre suplimentarea pensiilor. Initiativa este respinsa de oamenii de afaceri, dar este sustinuta de PC si este posibil sa fie sprijinita si de PSD, in conditiile in care acest partid a anuntat ca isi va intari mesajele sociale - si nu trebuie uitat aici ca pensionarii sunt un segment electoral important pentru social-democrati.
n Pragul la SIF-uri. Un alt proiect a carui soarta ar urma sa fie clarificata apartine fostului senator liberal, actualmente independent, Ionut Popescu. Acesta cere cresterea pragului de detinere la SIF-uri de la 1% in prezent la 5%. Proiectul a fost respins de Comisia de buget-finante din Senat (si nu este sustinut de Guvern), dar nu se stie care va fi pozitia parlamentarilor fata de acesta in plenul Senatului si apoi in Camera Deputatilor, in conditiile in care majoritatea este foarte labila.
n Componenta CNVM. Noua situatie ar putea lasa in ceata si conducerea CNVM. Mandatul presedintelui institutiei Gabriela Anghelache (numita in 2001 de PSD) a expirat in vara trecuta si a fost prelungit apoi de mai multe ori, pentru ca liberalii - carora le revine aceasta functie - nu s-au inteles asupra inlocuitorului. PSD, care face practic acum legea in Parlament, ar putea sa-si impuna vointa in aceasta privinta, intrucat conducerea CNVM este votata de Legislativ.
n Legea ANI. La Ministerul Justitiei, portofoliu gestionat pana acum de PD, sunt multe alte probleme. Este in primul rand vorba despre soarta legii Agentiei Nationale de Integritate (ANI), care trebuie adoptata de Parlament. Agentia este structura care va controla averile demnitarilor si e pe lista de "must do" pe care Romania a transmis-o la finele lui martie la Bruxelles. Proiectul se afla in dezbaterea Senatului de mai bine de sase luni, dar nu a putut fi inclus in raportul de evaluare pe care Guvernul l-a trimis Comisiei Europene, desi adoptarea sa a fost o dorinta expresa a comisarilor.
Este foarte posibil ca forma in care va iesi proiectul dupa demiterea ministrului justitiei Monica Macovei, care si-a legat numele de legea ANI, sa fie substantial diferita de cea in care a iesit din Guvern, data fiind inversunarea membrilor PSD si a unor lideri liberali impotriva proiectului. La dezbaterile in comisiile de specialitate din Parlament PSD si lideri ai PNL au sustinut amendamente care vizau practic golirea de continut a acestei legi. Tudor Chiuariu, propus de PNL ministru al justitiei si audiat ieri in comisiile de specialitate, a spus ca sustine proiectul lui Macovei, dar ca legea este perfectibila.
n Numirea sefilor procurorilor. Tot Chiuariu a vorbit ieri despre numirea procurorilor-sefi ai Parchetului General, DNA si DIICOT, sustinand ca sunt argumente pro si contra numirii acestora de catre presedintele Romaniei, la propunerea ministrului justitiei - situatia din prezent. Procedura numirii procurorilor, adoptata la Parlament in 2005 la propunerea Monicai Macovei, a constituit o tema controversata, intrucat PSD legiferase numirea acestora de catre presedintele Romaniei, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii (CSM). Recent Comisia juridica a Senatului, camera decizionala in ceea ce priveste proiectele din Justitie, a facut un raport favorabil unei initiative a PSD care se refera la revenirea la procedura propunerii procurorilor de catre CSM.
n Codul penal. O alta tema controversata este adoptarea Codului penal, PSD sustinand intrarea in vigoare a Codului intocmit de fostul ministru PSD al justitiei, Rodica Stanoiu. Macovei a obtinut amanarea intrarii in vigoare a acestuia prin ordonanta de urgenta, motivand ca proiectul Stanoiu ar bloca Justitia pentru ca nu este insotit de un Cod de procedura. Macovei a lucrat la un Cod penal diferit, care preia din Codul Stanoiu o serie de lucruri, dar e posibil ca PSD sa preseze pentru intrarea in vigoare a acestuia din urma.
n Legile descentralizarii. La Ministerul Administratiei si Internelor, portofoliu gestionat pana acum de Partidul Democrat prin Vasile Blaga, ramane in suspensie punerea in aplicare a legilor descentralizarii, adoptate anul trecut, prin care autoritatile locale ar urma sa obtina mai multa independenta decizionala si financiara. Exista insa mari presiuni la nivel local si in special din partea localitatilor sarace pentru a nu se face descentralizare, pentru ca aici nu exista resurse pentru o gestionare proprie. De altfel, PSD a fost adeptul unei politici mai centralizatoare in ceea ce priveste administratia locala, iar viziunile liberalilor si social-democratilor s-ar putea ciocni in aceasta privinta. Plecarea lui Blaga lasa situatia nelamurita la Directia Generala Anticoruptie (DGA) din minister, dupa demisia sefului acestei structuri Marian Santion.
n Reducerea birocratiei. Intentia de reducere a procedurilor administrative pentru obtinerea de autorizatii a fost si ea cuprinsa in programul de guvernare initial al Aliantei, dar nu este pusa in practica.
n Pensiile private. Ministerul Muncii, de unde a plecat democratul Gheorghe Barbu, ramane cu o serie de proiecte suspendate. Ministerul a deschis procedurile de licitatie pentru campania de publicitate privind pilonul doi si trei de pensii si va trebui sa aplice un sistem informatic special la nivelul Casei Nationale de Pensii si Asiguri Sociale (CNPAS). In prezent exista in piata presiuni din partea firmelor de asigurari pentru modificarea legislatiei in ceea ce priveste pensiile private obligatorii. PSD care isi concentreaza proiectele pe teme sociale va avea un cuvant de spus in derularea acestor proiecte.
n Salarizarea publica unitara. In mare parte, tot acestui minister ii revine si sarcina realizari unui sistem unitar de salarizare pentru personalul din sistemul bugetar - un proiect mai vechi, dar nepus in practica.
