♦ Această schimbare de lifestyle evidentă produce deja un impact în business, multe companii înţelegând preferinţele noii generaţii şi acţionând ca atare.
Un procent de 23% din generaţia Z din România, tineri de până în 27 de ani, deja au o dietă vegetariană sau vegană, iar 21% vor să-şi schimbe obiceiurile alimentare în viitor, arată un studiu recent realizat de compania de consultanţă Deloitte. Paradoxal, România este unul dintre cei mai mari consumatori de carne din UE, iar cea de porc este pe primul loc în preferinţe. Ce i-a determinat pe tineri să aleagă calea produselor fără carne sau negătite şi ce impact are decizia lor în businessul local?
„Schimbarea e determinată de conştientizarea oamenilor că mâncarea mai puţin procesată este mai sănătoasă. Există două componente ale noii generaţii educate: impactul asupra mediului şi cruzimea faţă de animale şi impactul asupra corpului, asupra sănătăţii“, spune ştefan Niţă, unul dintre cei mai cunoscuţi chefi vegetarieni din România, reprezentant al Rawdia, restaurant şi magazin vegan şi raw-vegan, şi R.A.I, producător de dulciuri artizanale.
Pe lângă preocupările legate de sănătate şi mediu, generaţia Z este motivată de un set de valori şi principii care influenţează alegerile alimentare. Aceşti tineri sunt mai informaţi şi mai conştienţi de impactul global al deciziilor lor. Prin acest comportament, consumatorii tineri vor să facă presiuni asupra companiilor pentru a lua măsuri în contextul schimbărilor climatice.
„Am remarcat un segment de consumatori, cel al generaţiei Z, care schimbă mentalităţile generaţiilor noastre şi care are o atitudine mai conştientă referitoare la ecologie şi la impactul negativ al consumului de carne. Consumatorii generaţiei Z înţeleg că achiziţionarea de produse vegetale nu înseamnă doar un echilibru alimentar, ci şi o alegere sănătoasă pentru natură. Prin cumpărarea de produse din plante contribuim la reducerea amprentei de carbon şi a emisiilor de gaz generate de industria alimentară“, au spus reprezentanţii Verdino, companie care are un portofoliu de 100 de produse alternative la alimentele de origine animală, bunuri care sunt fabricate în cele două unităţi de producţie din România, la Mediaş, judeţul Sibiu şi la Oiejdea, judeţul Alba.
Impactul asupra afacerilor
Schimbarea percepţiile şi valorilor alimentare ale generaţiei vine cu oportunităţi de creştere pentru afacerile din domeniul. ştefan Niţă a afirmat că vânzările companiilor pe care le reprezintă, de produse vegane şi vegetariene cresc constant, cu 10-15% pe an, iar piaţa europeană de produse pe bază de plante este evaluată la 19,5 miliarde de euro. „Cererea începe să crească, oamenii sunt interesaţi de etichete. Preconizam o creştere constantă de 10-15% pe an, cu toate că 80% din public nu este exclusiv vegetarian“, a precizat el.
De asemenea, preprezentanţii Verdino au menţionat că impactul deciziilor consumatorilor tineri s-a văzut în ultimii ani şi în vânzările din cadrul portofoliului companiei, fiind atraşi de opţiunile rapide în defavoarea gătitului, aşa cum sunt chiftelele sau cârnaţii ready to eat. „Ponderea vânzării produselor?de-a gata?a crescut semnificativ, prin urmare şi focusul nostru este îndreptat către această categorie.“
În general, au explicat ei, produsele Verdino se adresează unui public variat, şi anume: flexitarienilor, care sunt deschişi să încerce produse vegetale ca alternativă la produsele de origine animală, dar şi veganilor şi vegetarienilor care nu mai consumă carne. „În această direcţie, există un trend ascendent, o deschidere vizibilă în rândul consumatorilor care doresc să adopte un stil de viaţă echilibrat, incluzând consumul de produse vegetale în alimentaţia lor, în special la persoanele cu vârsta peste 40-45 de ani.“
Educaţia alimentară, o bază pentru schimbare
„La generaţia Z se văd rezultatele educaţiei alimentare primite de la părinţi. Am avut si avem generaţii întregi de părinţi extrem de educaţi şi de grijulii cu alimentaţia copiilor lor. De asemenea, în ultimii 20 de ani au existat filme educative, inclusiv desene animate şi chiar grădiniţe şi scoli bazate pe alimentaţie sănătoasă, preponderent vegană. Astăzi începem să vedem rezultatele. Din ce vad la cabinet, îndrăznesc să afirm că va fi un trend în creştere“, a spus dr. Ioana Muşetescu, medic de familie. Ea a adăugat că recomandă consumul de produse lactate şi din carne pentru copiii până în 18 ani, de două-trei ori/săptămâna.
Totodată, reprezentanţii Corrine Chocolat, care face dulciuri sănătoase, au observat că părinţii sunt preocupaţi de bolile de nutriţie la copii şi preferă produse fără zahăr.
„Produsele noastre pentru copii, inclusiv ciocolata de la ateliere, sunt îndulcite cu zahăr de cocos sau miere şi copiii sunt foarte încântaţi. Nu folosim îndulcitori sau conservanţi şi, dacă respectăm reţetele tradiţionale, termenele de valabilitate sunt chiar mari“, a explicat Corina Ifrim Drăgulescu, proprietara Corinne Chocolat.
Corina Ifrim Drăgulescu a subliniat că nu este adepta înlocuitorilor de zahăr, întrucât nu sunt suficiente studii despre impactul lor asupra sănătăţii.
„Tendinţa nu este neapărat spre vegan sau vegetarian, ci spre o alimentaţie sănătoasă, echilibrată. (...) Tinerii care mănâncă azi sănătos au fost educaţi de părinţii lor să aleagă mâncarea sănătoasă şi din câţi copii avem acum la ateliere, cred că procentul de tineri care vor mânca sănătos va creşte constant“, a precizat ea.
Cu toate acestea a adăugat că preţurile vor fi o problemă. „Acum materia prima a ajuns la preţuri uriaşe. Untul de cacao, care în octombrie era 55 de lei, acum este 170 de lei. Nu creştem acum preţurile direct proporţional cu preţul la achiziţie, dar e posibil să fie un impact negativ. Astăzi toţi furnizorii au stocuri, dar se vor termina. Avem prieteni care cultivă legume şi fructe la ţară, încercăm variante cât mai naturale pentru dulciuri.“
„Schimbarea e determinată de conştientizarea oamenilor că mâncarea mai puţin procesată este mai sănătoasă. Exista două componente ale noii generaţii educate: impactul asupra mediului şi cruzimea faţă de animale şi impactul asupra corpului, asupra sănătăţii“. Ştefan Niţă, chef vegetarian, reprezentant al Rawdia
„Tendinţa nu este neapărat spre vegan sau vegetarian, ci spre o alimentaţie sănătoasă, echilibrată. (...) Tinerii care mănâncă azi sănătos au fost educaţi de părinţii lor să aleagă mâncarea sănătoasă şi din câţi copii avem acum la ateliere, cred că procentul de tineri care vor mânca sănătos va creşte constant.“ Corina Ifrim Drăgulescu, proprietara Corinne Chocolat
„La generaţia Z se văd rezultatele educaţiei alimentare primite de la părinţi. Am avut si avem generaţii întregi de părinţi extrem de educaţi şi de grijulii cu alimentaţia copiilor lor. De asemenea, în ultimii 20 de ani au existat filme educative, inclusiv desene animate şi chiar grădiniţe şi scoli bazate pe alimentaţie sănătoasă, preponderent vegană. Astăzi începem să vedem rezultatele.“ Ioana Muşetescu, medic de familie
Dicţionarul explicativ al Gen Z
Flexitarianism - dieta flexitariană este foarte legată în primul rând de dieta vegetariană, însă permite consumul ocazional de carne roşie, carne de pasăre sau de peşte. Termenul „flexitarian“ este o combinaţie a cuvintelor „flexibil“ şi „vegetarian“. Accentul dietei este mai puţin pe restricţie şi eliminare, şi mai mult pe adăugarea mai multor alimente vegetale în planul alimentar zilnic.
