♦ Un judeţ chiar în inima Moldovei, cu o populaţie de 583.590 de locuitori, după cum o arată datele celui mai recent recensământ. Deşi poziţionat într-o regiune descrisă cel mai adesea ca fiind cea mai săracă a României, Bacăul a dat, în ultimele trei decenii, liderii unora dintre cele mai „grele” sectoare din economia locală. Cel mai mare constructor local vine din Bacău, la fel şi cel mai mare retailer de bricolaj, care este, de altfel, şi liderul companiilor antreprenoriale româneşti, şi asta de câţiva ani deja.
Douăzeci şi una de companii din judeţul Bacău îşi fac loc în topul celor mai mare 1.000 de firme din România după cifra de afaceri raportată pentru 2022. Dedeman, Chimcomplex şi Spedition UMB sunt ocupantele podiumului. Aceste douăzeci şi una de firme aveau cumulat în 2022 afaceri de 29 de miliarde de lei, un sold al profitului de 2,9 miliarde de lei şi peste 25.000 de oameni angajaţi, arată datele din catalogul ZF Top 1.000 companii – ediţia 2023, cu informaţii de la Registrul Comerţului, centralizate de BRIDGE-to-INFORMATION. Spectaculos este că, în top zece cele mai mari companii din Bacău, nu există niciun business străin, ci sunt doar firme dezvoltate de antreprenori.
Judeţul Bacău a devenit, în ultimii ani, kilometrul zero al antreprenoriatului românesc, fiind pepinieră de succese pentru businessuri din industrii diferite. Cel mai relevant exemplu este de departe Dedeman, o afacere care nici măcar nu mai are nevoie de descriere. Este liderul pieţei de bricolaj din România, un domeniu în care a continuat să crească în vremuri în care alţi jucători şi-au închis businessurile. Cu afaceri de peste 11 miliarde de lei, o reţea de peste 60 de magazine distribuite în toată ţara şi cu sediul central la Bacău, unde a fost fondată compania deţinută de fraţii Dragoş şi Adrian Pavăl, Dedeman a „instaurat” în retailul de bricolaj un model care nu a putut fi replicat de niciun alt antreprenor român nu doar în acest domeniu, ci nici măcar în comerţul alimentar.
De la Dedeman, care a pornit cu un singur magazin de bricolaj, în 1995, fraţii Dragoş şi Adrian Pavăl au creat un adevărat imperiu sub numele Pavăl Holding, care include astăzi şi businessuri în imobiliare (birourile cumpărate de la CA Immo, clădirea U Center 1) în construcţii (Cemacon) şi alte domenii (ambalaje biodegradabile – Promateris, drogherii – Farmacia Tei şi Bebe Tei). Conform anuarului ZF Top 100 cele mai valoroase companii din România, Pavăl Holding este evaluat la peste 4,7 miliarde de euro, vehiculul de investiţii deţinut de fraţii Pavăl făcându-şi simţită prezenţa prin mai multe tranzacţii parafate în ultimii ani. În plus, cei doi folosesc holdingul pentru a investi în companii listate la Bursa de Valori Bucureşti, precum Alro Slatina, Transelectrica, Purcari, Vrancart sau BRD. Prin intermediul acestui vehicul de investiţii, la care Dragoş Pavăl are 60%, iar Adrian Pavăl 40%, cei doi antreprenori din Bacău controlează 23% din Alro Slatina şi 1% din BRD, a treia cea mai mare bancă din România.
La vârful businessurilor fondate în judeţul Bacău care performează la nivel naţional se află şi combinatul chimic Chimcomplex, companie cu o capitalizare de 6,1 miliarde de lei ce a reuşit să dezvolte în 30 de ani un grup industrial cu 27 de fabrici şi combinate, unde lucrează 3.200 de angajaţi. Controlată astăzi de antreprenorul Ştefan Vuza, Chimcomplex Borzeşti este cea mai mare fabrică din judeţul Bacău şi principalul producător de substanţe chimice din regiune, o companie strategică pentru economie. Chimcomplex administrează cel mai mare combinat de produse chimice, cu două platforme industriale la Oneşti şi Râmnicu Vâlcea. Recent, Ştefan Vuza spunea, la o conferinţă ZF, că deja compania este prezentă în afara graniţelor şi că poartă negocieri inclusiv pentru o unitate de producţie în străinătate - în Maroc sau în Polonia.
Cea de-a doua fabrică din Bacău după cifra de afaceri, cu venituri de peste 2 miliarde de lei în 2022, este Nitramonia BC. Deşi sediul figurează în judeţul Bacău, combinatul chimic se află la Slobozia, fiind fosta platformă Chemgas. Nitramonia BC este administrată de Eusebiu Guţu, cel care deţine şi grupul Pambac Bacău, ce se ocupă cu fabricarea produselor de morărit.
Spedition UMB, Tehnostrade şi Sa&Pe Construct sunt nume deja sonore de ani buni pe şantierele din toată ţara. Dorinel Umbrărescu, artizanul acestui grup, se face responsabil de unele dintre cele mai ample şi importante proiecte de infrastructură din România ultimilor ani. Cu afaceri cumulate de peste
5,4 miliarde de lei, firmele sale muncesc de zor în această perioadă la construcţia autostrăzii A7, cea care va lega Moldova – aşadar inclusiv judeţul în care Umbrărescu şi-a plămădit afacerile – de Capitală. Originar din Tănăsoaia, Vrancea, Dorinel Umbrărescu şi-a clădit businessurile în judeţul vecin, Bacău. A început să facă afaceri cumpărând două camioane pe care le-a folosit pentru a realiza transporturi internaţionale. Lucrase o perioadă în cadrul Întreprinderii Agricole de Stat din Podu Turcului din judeţul Bacău, apoi a continuat în cadrul autobazei Întreprinderii Regionale de Transporturi Auto din aceeaşi localitate. De la cele două camioane cu care a debutat, în câţiva ani a ajuns la o întreagă flotă de peste o sută de mijloace de transport şi, azi, la poziţia de lider în rândul firmelor de construcţii de pe plan local.
Un nume care s-a făcut mai recent remarcat în peisajul businessului local este Intertranscom Impex, businessul antreprenorului Ioan Teslaru. Originară din Buhuşi, compania produce plasă sudată în două fabrici şi doar în perioada 2013-2018 şi-a majorat afacerile de şase ori. În 2022, compania a atins pragul de 1,8 miliarde de lei venituri, deşi despre antreprenorul Ioan Teslaru, cel care deţine acest business, există puţine informaţii publice. Mutările sale nu trec însă fără ecou. La începutul anului 2024, compania a anunţat achiziţia fabricii de sârmă Dan Steel Group Beclean, una dintre cele mai importante companii ale industriei metalurgice din România, aflată în procedură de faliment. Preţul plătit a fost de 7,5 milioane de euro, iar scopul este repornirea producţiei.
Alte businessuri care se remarcă în judeţul Bacău, dar şi la nivel naţional sunt din sfera distribuţiei (Simba Invest), dar şi din cea agro-alimentară (Agricola International, Agricultorul).
Şi deşi nu se regăsesc la vârful clasamentului, există şi alte companii care performează şi care prezintă perspective serioase de creştere. Barrier este un astfel de exemplu. Din halele de producţie care se întind pe şase hectare, compania producătoare de uşi şi ferestre vinde în opt ţări din Europa, Asia şi Africa. Mai mult, Barrier are peste 50 de francize care funcţionează atât în România, cât şi în străinătate.
Chiar dacă nu şi-a fondat businessul în Bacău, merită amintit că şi Daniel Dines, românul care a scris istorie când a obţinut, cu firma sa – UiPath – statutul de prim unicorn românesc din IT, este originar din acelaşi judeţ, mai exact din oraşul Oneşti.
Tot din Oneşti provine şi Croco, producător român de biscuiţi, deţinut de antreprenorul Damian Mereu. Cu afaceri de 219 milioane de lei în 2022 şi profit de aproape 40 de milioane de lei, Croco este unul dintre cei mai mari angajatori din sectorul producţiei de biscuiţi şi dulciuri, având în medie 424 de angajaţi, dar şi cel mai bine vândut brand din categoria biscuiţilor dulci.
Ascensiunea judeţului Bacău vine în contextul în care cei mai mari 50 de jucători din industria prelucrătoare de aici au avut în 2022 venituri cumulate de 9,8 miliarde de lei, sumă din care 40% au fost generate de doar două companii – Chimcomplex şi Nitramonia. Industria prelucrătoare din Bacău se împarte în multe segmente, existând jucători din diverse industrii, de la chimie, până la construcţia de aeronave, materiale de construcţii, industrie alimentară sau textilă.
Lipsa forţei de muncă este însă, la fel ca peste tot în ţară, una dintre problemele pregnante la nivelul întregului mediu de afaceri din Bacău, deşi potenţialul este de necontestat, după cum spuneau la unison antreprenorii din acest judeţ la una din conferinţele ZF Investiţi în România, organizate de Ziarul Financiar în parteneriat cu CEC Bank. Datorită poziţionării, Bacău poate deveni un hub logistic, iar industria alimentară ar trebui să fie unul din vectori.
Rezultatele bune ale antreprenorilor locali au atras şi jucători internaţionali în Bacău, unul dintre ei fiind, de pildă, gigantul Moncler, grupul italian de modă activ în segmentul de lux, care a investit de curând
10 milioane de euro în extinderea producţiei din România. Astfel, fabrica din Bacău a ajuns să fie responsabilă pentru o treime din toate gecile realizate de grup la nivel mondial.
Cum sună viitorul pentru Bacău? Bine, chiar foarte bine, dacă autostrada Moldovei va deveni în sfârşit realitate.
