Apariţia legii privind „darea în plată“ a imobilelor a generat dezbateri aprinse, subiectul potenţialilor beneficiari şi pretinsul caracter social provocând reacţii contradictorii. Statisticile băncii centrale arată că ipotecarele de peste 150.000 de euro „performează“ la restanţe.
La împrumuturile mai mici de 150.000 de euro ponderea sumelor restante faţă de cele datorate este de 1,69%. Pe de altă parte, la împrumuturile ipotecare cu o valoare cuprinsă între 150.000 de euro şi 2 mil. euro, ponderea sumelor restante faţă de cele datorate este cuprinsă între 11,67% şi 38,5%, în timp ce la creditele de peste 2 mil. euro procentul ajunge la 46%, potrivit datelor BNR. „Ca să probez că nu scopul social a fost avut în vedere, vă pun la dispoziţie indicatorii de «neperformanţă» pe tranşe de credit, în cadrul creditelor ipotecare şi al celor pentru investiţii imobiliare. Vedeţi cât reprezintă sumele restante faţă de cele datorate în cazul creditelor sub 150.000 euro? Doar 1,69%, respectiv 4,13%. La celelalte (mai mari de 150.000 euro) se ajunge la peste 40% şi chiar 100%. Şi atunci întreb: cine va beneficia de lege? În niciun caz cei cu credite mai mici de 150.000 euro“, spune Nicolae Cinteză, directorul Direcţiei Supraveghere din BNR. El susţine că îşi menţine părerea că „darea în plată“ în forma adoptată de Parlament nu este o lege bună.
Legea privind „darea în plată“ care-i permite unei persoane care a luat credit de la bancă şi nu mai poate să plătească datoria să treacă în proprietatea băncii imobilul ipotecat a fost adoptată de Parlament, fiind trimisă la preşedintele Klaus Iohannis la promulgare.
Încălcarea principiilor neretroactivităţii, predictabilităţii şi proporţionalităţii legii, precum şi a dreptului de proprietate prevăzute de Constituţia României sunt câteva dintre problemele invocate de bancherii comerciali în privinţa legii privind „darea în plată“ a imobilelor. Şi au început să apară şi reacţii individuale la nivelul managementului băncilor.
Legea privind „darea în plată“ a imobilelor, în forma actuală, nu este adresată persoanelor care realmente nu mai pot rambursa creditul, ci oricărui debitor care nu mai vrea să plătească şi favorizează astfel speculatorii imobiliari din perioada de boom, nerezolvând problema clienţilor în dificultate care au cumpărat propria locuinţă pe credit, spune Vladimir Kalinov, vicepreşedinte Retail Raiffeisen Bank.
La rândul lui, Omer Tetik, directorul general al Băncii Transilvania, susţine că legea „dării în plată“ pare să fie o iniţiativă legislativă grăbită şi incompletă, motiv pentru care propune ajustarea ei înainte de promulgare. „În forma actuală, legea este vagă, iar acest lucru ar putea conduce la creşterea numărului de neînţelegeri între clienţi şi bănci“.