5 miliarde dolari pentru încălcarea sancţiunilor impuse Iranului, Libiei, Sudanului şi Cubei, notează WSJ. BNP negociază în prezent cu autorităţile americane pentru a ajunge la o înţelegere.
Procurorii au fost reticenţi în trecut în legătură cu punerea sub acuzare a instituţiilor financiare, existând temeri că o astfel de decizie ar afecta încrederea investitorilor şi a deponenţilor.
Compania ar putea evita punerea sub acuzare dacă va dovedi că angajaţii implicaţi au acţionat din proprie iniţiativă, a explicat pentru WSJ avocatul francez Astrid Mignon-Colombet. Acest fapt ar permite băncii să semneze un acord cu procurorii americani, care ar putea decide să îi aducă în faţa justiţiei doar pe angajaţii implicaţi.
BNP a spus că suma pe care o va plăti ar putea depăşi cele 1,1 miliarde de dolari pe care le-a pus deoparte pentru un acord pe cale amiabilă cu agenţiile americane.
„Este posibil ca amenzile să depăşească cu mult suma alocată”, potrivit băncii franceze. Discuţiile cu autorităţile din SUA „demonstrează că există o mare incertitudine în ceea ce priveşte natura şi valoarea sancţiunilor pe care autorităţile americane le-ar putea impune băncii”, a arătat instituţia.
În februarie, BNP a spus că a alocat suma 1,1 miliarde dolari după ce o investigaţie internă a scos la lumină „un volum semnificativ de tranzacţii” din perioada 2002-2009 care ar putea fi „considerate nepermise de legislaţia americană”.
Rivalii din Franţa ai BNP, Société Générale şi Crédit Agricole, discută cu autorităţile americane în legătură cu o posibilă încălcare de către acestea a sancţiunilor impuse anumitor ţări, conchide WSJ.