Cotidianul american The Wall Street Journal face o radiografie a situaţiei statelor din Europa de Est, aflate în ultima vreme într-un con de umbră, ca urmare a turbulenţelor economice puternice cu care se confruntă ţările din zona euro. Paradoxal, cu mici excepţii, economiile acestui grup de ţări din care face parte şi România au continuat să se dezvolte în ultimii patru ani marcaţi de recesiune şi crize financiare.
Totuşi, creşterea economică înregistrată de statele est-europene a fost mai degrabă eterogenă, cu Polonia aflată în vârful ierarhiei economiilor performante şi cu România una dintre codaşele clasamentului. Pe de altă parte, economiştii avertizează că "miracolul" din Europa de Est nu va mai ţine mult deoarece economiile sunt insuficient dezvoltate şi nu sunt capabile să facă faţă şocurilor cauzate de îmbătrânirea populaţiei, aprecierea francului de pe pieţele valutare, inflaţia şi şomajul în creştere şi scăderea exporturilor spre ţările dezvoltate.
Totuşi, la prima vedere, aceste state, aflate la "periferia Europei", sunt o oază de veşti bune în cadrul unei economii mondiale hărţuite de crize. Performanţele economiei poloneze au fost, în particular, spectaculoase. Polonia, cea mai mare ţară relativ subdezvoltată din UE, a fost singura din regiune a cărei economie nu s-a contractat în perioada 2008 - 2010. Mai mult, în al doilea trimestru al acestui an PIB-ul a crescut cu 4,5% faţă de nivelul înregistrat în aceeaşi perioadă a anului trecut. Slovacia a obţinut o creştere de 3,5% în trimestrul doi faţă de valoarea de acum un an, iar Cehia de 2,4% raportat la aceeaşi perioadă care, deşi pare dezamăgitoare, este peste media zonei euro (de doar 1,6%).
Cele mai bune rezultate le-au înregistrat însă economiile ţărilor baltice. În T2 PIB-ul Estoniei a crescut cu 8,4% comparativ cu anul precedent, iar Letonia şi Lituania cu 5,7%, respectiv 6,2%. Totuşi, nu toate ţările est-europene s-au descurcat bine. Economia României a crescut cu doar 0,3% în T2 (date ajustate sezonier; neajustat, economia a crescut cu 1,4%). Evoluţia economiilor din Ungaria şi Bulgaria a fost de asemenea ştearsă.
Problemele Germaniei din ultimul timp provoacă însă insomnii politicienilor din statele est-europene, ale căror economii sunt în continuare dependente de exporturi. În absenţa unei pieţe interne dezvoltate capabile să absoarbă oferta, multe ţări au exportat masiv spre Germania. De exemplu, 26% din exporturile poloneze şi 32% din exporturile din Cehia şi Slovacia merg în Germania.
Totuşi, un avantaj important al statelor est-europene este faptul că au propria monedă. Cu excepţia Estoniei, Slovaciei şi Sloveniei, care au aderat la zona euro, şi a Bulgariei, Letoniei şi Lituaniei, care au monedele legate de euro, monedele celorlalte ţări au fluctuat liber. Astfel, state precum România, Polonia, Cehia sau Ungaria au folosit politica monetară pentru a stabiliza preţurile şi a preveni apariţia de bule speculative.
Surprinzătoare a fost evoluţia ţărilor baltice, ale căror exporturi nu se îndreaptă decât într-o proporţie mică spre Germania (de sub 10%). Explicaţia creşterii economice avute de ţările baltice în ultimul an constă în faptul că îşi revin după ce în anii precedenţi economiile s-au contractat dramatic, cu rate record de
20-25% (cele mai mari din Europa pentru perioada 2008-2010). Recesiunea a fost cauzată de măsurile drastice de austeritate promovate de guverne, de prăbuşirea burselor în timpul crizei financiare şi de deprecierea monedelor naţionale în urma evoluţiilor negative ale euro.
