În urmă cu un secol, la începutul primăverii anului 1923, se întâlneau la Paris oficiali de rang înalt ai Spaniei, Franţei, Italiei, Portugaliei şi Greciei pentru Conferinţa Ministerială Internaţională a Statelor Exportatoare de Vin. Un an mai târziu, ca rod al acelor discuţii, apărea Organizaţia Internaţională a Viei şi Vinului (OIV). În 100 de ani, multe s-au schimbat în industrie. Limitele geografice ale viei şi producţiei de vin au fost împinse dinspre sud spre nord. Germania şi Austria, ţară alpină, sunt de mult timp producători de vinuri de renume, dar încălzirea climei a făcut ca Suedia şi chiar Norvegia să devină centre fierbinţi ale industriei.
Din perspectiva OIV, 2024 este anul internaţional al vinului. Dar este şi un an în care avertizează că condiţiile climatice extreme au afectat sever culturile de vie din întreaga lume. Acest lucru se vede în producţia de vin, care anul trecut, la nivel mondial, a atins cel mai mic nivel din ultimele şase decenii.
În UE, producţia s-a redus cu 10% şi a fost a doua cea mai mică din ultimul secol. Problemele continuă, iar în Europa ies în evidenţă în acest sens chiar ţările fondatoare ale OIV din sud. Catalonia, regiune a Spaniei, a fost lovită în această vară de furtuni violente cu grindină. În Rhône, un departament din sud-estul Franţei, viile au fost atacate mai puternic decât de obicei de o ciupercă distrugătoare. Seceta persistentă ameninţă chiar viabilitatatea agriculturii în Sicilia şi Sardinia, regiuni din sudul Italiei.
Producţia de vin a întregii ţări s-a prăbuşit cu 17-23% în 2023. Procentul diferă în funcţie de cine face calculul, dar scăderea este, indiferent de rezultat, una dintre cele mai mari din istoria recentă. Producţia de vin a Greciei scade de la an la an. În Spania, recolta de struguri de anul acesta este aşteptată să fie cu un sfert mai mică decât media ultimilor cinci ani. Estimările pentru producţia de vin sunt cu 20% sub rezultatul din 2023, potrivit Vinetur.com.
Cifrele ar trebui luate cu o doză mare de reţinere doarece este prea devreme pentru prognoze relevante. Însă alte date spun mai multe. Potrivit principalei organizaţii a producătorilor de vin din Spania, în primul trimestru exporturile au scăzut şi se discută despre „măsuri de criză“, cum ar fi subvenţii pentru distilare. Industria vinului poate să pară una de nişă, dar pentru Europa este importantă.
Este cu atât mai importantă cu cât, potrivit cifrelor OIV, România s-a clasat pe locul şase în UE anul trecut în funcţie de producţia de vin, având în faţă Franţa, Italia, Spania, Germania şi Portugalia. În spate stau Ungaria, Austria şi Grecia. Liderul, Franţa, are o producţie de peste patru ori mai mare decât cea a României, care la rândul ei are o producţie de aproape două ori mai mare decât cea a Ungariei.
O analiză a PwC a găsit că industria vinului asigură locuri de muncă pentru aproape 3 milioane de oameni în UE şi contribuie cu 130 miliarde euro la PIB-ul Uniunii (adică ceva mai puţin de 1% din PIB). De asemenea, Europa reprezintă 62% din producţia globală şi comerţul cu vin. Mai important, industria vinului este „o binecuvântare contra depopulării regiunilor rurale“, după cum spune Mauricio González-Gordon, preşedintele Consiliului European al Companiilor din Sectorul Vinului. „Sectorul joacă un rol fundamental în stabilitatea socio-economică a regiunilor rurale din UE“, a precizat el.
„Vinul aduce turism, catalizator economic pentru sate. Mai mult, lanţul său de aprovizionare complex produce aproape aceeaşi valoare de piaţă în toate fazele de producţie – de la cultivarea viţei de vie la producţia de vin şi comercializare, ceea ce reprezintă un exemplu de sistem de valoare echilibrat, care trebuie protejat politic.“
Statele europene producătoare de vin sunt de regulă şi exportatoare, în UE şi în alte regiuni ale lumii. Însă la nivel global concurenţa devine din ce în ce mai acerbă. Consumul de vin scade - în Ungaria, spre exemplu, s-a înjumătăţit în ultimii 50 de ani - în timp ce din lumea nouă sprintează în forţă noi jucători. Australia se confruntă cu supraproducţie de vin, iar producătorii de struguri au reacţionat prin distrugerea unei părţi însemnate din cultura de viţă de vie. OIV estimează că în 2023 la nivel global producţia de vin a depăşit cererea cu 10%. Aceasta deşi 2023 a fost cel mai slab an de după 1961. De aceea, este acum mai important ca niciodată pentru producători să-şi găsească parteneri de vânzări. Portfolio, cel mai cunoscut site de analiză financiară din Ungaria, dă exemplul ţării sale şi al Lidl. În zece ani, lanţul german de retail a vândut în Ungaria şi în alte ţări 200 de milioane de sticle de vin unguresc. Este echivalentul a 10% din întreaga producţie. Lidl vinde aproape exclusiv vin îmbuteliat de calitate cu un raport preţ-calitate bun, ceea ce înseamnă că prin marfa pusă pe raft face vinul unguresc mai popular. Lanţul de magazine face acest lucru deoarece a decis în urmă cu zece ani să lanseze campania „Lidl pentru furnizorii unguri“. Însă şi guvernul maghiar şi organizaţiile din industrie fac eforturi pentru a promova vinul unguresc. Agenţia de marketing pentru vin unguresc este din ce în ce mai activă pe pieţele din Coreea de Sud, Polonia şi SUA şi îşi îndreaptă atenţia spre ţările scandinave. Vinurile ungureşti sunt prezente şi în China. În plus, Ungaria găzduieşte tot felul de evenimente şi concursuri dedicate vinului. Şi îşi duce vinurile la cele mai cunoscute concursuri mondiale. Anul acesta, la Decanter World Wine Awards, produsele ungureşti au obţinut premiul de „cea mai bună prezenţă“, 4 medalii de platină, 13 de aur, 56 de argint şi 67 de bronz.
