♦ „Această majorare a salariului minim poate să aducă o creştere a consumului, dar eu în momentul de faţă nu văd o revigorare pe termen lung a economiei, nu o simţim încă.” ♦ Salariul minim brut pe economie a crescut până la 3.700 de lei de la 1 iulie, adică puţin peste 2.300 de lei net ♦ România trebuie să implementeze salariul minim european. Formula salariului minim european prevede ca salariul minim pe economie să se încadreze în cel puţin 50% din salariul mediu brut pe economie.
Creşterea salariului minim brut la 3.700 de lei în România va duce şi la o creştere a consumului, susţine Sorina Donisa, CEO al companiei de recrutare Prohuman România. Cu toate acestea, ea avertizează că deşi măsura poate avea beneficii pe termen scurt, impactul pe termen lung asupra economiei şi angajabilităţii rămâne incert.
„Creşterea salariului minim poate că nu este cea mai bună veste, dar, pe de altă parte ne aşteptăm ca la nivel de România această creştere să aducă şi o creştere a consumului. (...) Această majorare a salariului minim poate să aducă o creştere a consumului, dar eu în momentul de faţă nu văd o revigorare pe termen lung a economiei, nu o simţim încă. Nu vedem nici tendinţe de creştere a angajabilităţii, poate nişte industrii care puseseră stop recrutării, dar nu pot să spun că este ceva organic pe care ne putem baza în continuare. Ar trebui să avem măcar două trimestre consecutive să vedem această creştere, or noi abia acum o vedem, în trimestrul al treilea”, a spus ea în cadrul emisiunii de business ZF Live.
În T1 şi T2, rata de recrutare a fost una scăzută, susţine ea, subliniind că nu vede semne de revigorare şi de creştere economică similare cu ceea ce am văzut la ieşirea din pandemie.
„Cred ca va fi o revigorare, dar creşterile nu vor fi spectaculoase.”
Salariul minim brut pe economie a crescut până la 3.700 de lei brut de la 1 iulie. La o valoare brută de 3.700 de lei, salariul minim net a ajuns la puţin peste 2.300 de lei net. De asemenea, guvernul a aprobat legea privind stabilirea salariilor minime europene. Directiva europeană care reglementează acest aspect prevede ca salariul mediu european să fie de 50% din salariul mediu brut naţional sau 60% din salariul median. Cum pentru salariul median nu există statistici în România, guvernul se va uita la salariul mediu brut.
Salariul mediu brut este de 8.532 de lei în România, la nivelul lunii aprilie 2024, conform celor mai recente date de la Institutul Naţional de Statistică (INS). Conform calculelor ZF, pe baza acestor date, salariul minim european ar ajunge la 4.266 de lei brut, dacă ar fi 50% din salariul mediu brut pe ţară. Pentru această valoare brută, românii plătiţi cu salariul minim pe economie ar lua în mână puţin peste 2.500 de lei.
„Nu avem o problemă de implementare a salariului minim european pentru că, cu această majorare la 3.700 de lei brut, se atinge parţial sau ne apropiem foarte mult de ceea ce ne solicită directiva europeană, şi anume 50% din salariul mediu. Nu pot să-mi dau seama care va fi salariul mediu anul viitor, dar anul acesta cu acest 3.700 de lei brut suntem extrem de aproape de 50% din salariul mediu. Probabil că anul viitor o să asistăm din nou la o creştere pentru a îndeplini acest criterii obligatorii, dar creşterea sper să nu fie semnificativă, pentru că deja suntem aproape”, a spus Sorina Donisa.
Orice majorare a salariului minim vine cu un impact negativ în mediul de business, crede ea. Deşi salariile cresc şi România nu mai poate fi o ţară cu forţă de muncă ieftină, businessul local se poate îndrepta spre industrii care să atragă investiţii printr-o valoare adăugată mai mare, şi nu pe un cost mai mic cu forţa de muncă.
„Părerea mea este că orice majorare salarială are acest impact. Adică, dacă ne uităm de-a lungul timpului, prin România s-au perindat tot felul de industrii care la rândul lor au fost mutate de aici şi noi am evoluat către industrii cu valoarea adăugată. În 2005 sau 2006, primele centre de servicii care au venit în România au venit cu call center, acum nu mai este aşa, call centerul se face în momentul de faţă de către AI. Noi am evoluat spre zona de servicii mult mai complexe, asistate poate de inteligenţă artificială, dar nu mai suntem acolo”, a detaliat ea.
În ultimii doi ani, o analiză a evoluţiei salariilor arată o scădere a majorărilor salariale de la an la an, spune CEO-ul Prohuman. În 2021-2022, companiile îşi făceau bugete de majorare salarială de 9% şi au acordat 12%, adică peste buget.
„Dacă ne uităm la ceea ce se preconizează ca buget anul acesta, majoritatea companiilor şi-au preconizat între 5% şi 7%, sunt puţine acele industrii care s-au preconizat 9%. Vom vedea, depinde şi de ce surprize ne mai pregătesc din punctul de vedere al taxelor. Probabil că tot pe acolo ne vom învârti şi anul viitor, adică nu mă aştept ca aceste majorări salariale să crească, ci o să rămânem tot undeva sub 10%.”
În acest moment, companiile se concentrează în continuare pe eficienţă şi controlul costurilor.
„Vedem asta şi din ceea ce vedem că angajează companiile foarte mult, companiile se duc în zona de financiar controlling, tot ce înseamnă zona de eficienţă, de creştere a eficienţei, ratele de profitabilitate ale companiilor nu mai sunt atât de mari şi cumva focusul este în momentul de faţă pe ţinerea cheltuielilor sub control şi pe obţinerea unui plus de eficienţă din diverse automatizări”, a spus Sorina Donisa.
![Au ajuns milenialii la momenutul ]n care au trecut de etapa o floare, un animal şi multe călătorii şi intră în etapa în care îşi doresc copii şi familie?](http://storage0.dms.mpinteractiv.ro/media/401/341/5544/22420322/2/ioana-13.jpg?height=150})
