Contrabanda cu ţigarete a depăşit 10% din consum, cel mai ridicat nivel din ultimii patru ani. Autoritatea Vamală Română va pune în funcţiune 26 de scanere în până în 2026 în cadrul birourilor vamale de frontieră, finanţate din PNNR

Preţurile ţigaretelor sunt mai mari în Romania decât, de exemplu, în Luxemburg. Un luxemburghez poate să cumpere din venitul disponibil, după plata taxelor, de patru ori mai multe ţigarete decât un român. @ Preţurile la ţigarete în România sunt cele mai mari din Europa, după Irlanda şi Franţa.

Piaţa neagră a ţigaretelor a crescut până la 10,4% din totalul consumului în luna mai, comparativ cu 9,8% în martie, conform studiului realizat de compania de cercetare Novel. Acesta este cel mai ridicat nivel al contrabandei, din ianuarie 2020, astfel că autorităţile încep să investească mai mult în scanere în birourile vamale de frontieră, începând din acest an şi până în 2026, potrivit informaţiilor oferite.

„În luna mai, contrabanda înregistrează cea mai mare creştere în nord-est, cu 5,2 puncte procentuale până la 26,5%, regiunea continuând să fie cea mai afectată de comerţul ilegal cu ţigarete. De asemenea, în zona de sud-est piaţa neagră creşte cu 2,6 puncte procentuale până la 7,4%. Din punct de vedere al provenienţei produselor de pe piaţa neagră, cea mai mare pondere o deţine în continuare Duty Free (36,3%), deşi se află în scădere, urmată de Moldova, aflată în creştere cu 7,4 puncte procentuale până la 23,3% şi de Bulgaria (22,1%, în creştere cu 1,6 puncte procentuale)”, a spus Marian Marcu, director general al Novel Research.

Aautorităţile au capturat circa 34 de milioane de ţigarete de contrabandă, de la începutul anului până în prezent, dintre care 75% în zona de sud a ţării, pe fondul diferenţelor semnificative de preţ existente în statele din sud, conform datelor centralizate pe platforma stopcontrabanda.ro, afirmă reprezentanţii BAT.

„Este prima dată în ultimii trei ani când nivelul contrabandei depăşeşte pragul de 10% din totalul pieţei, traficul ilicit fiind cel mai periculos competitor nu doar al industriei legitime, ci şi al veniturilor la bugetul de stat. Salutăm demersurile iniţiate de Ministerul de Finanţe pentru instalarea sistemelor de scanare fixe şi mobile în puncte de trecere a frontierei din România şi sperăm ca efectele pozitive să fie cât mai curând vizibile. Aceste măsuri trebuie completate însă de un cadru fiscal care să susţină atât puterea de cumpărare a românilor, cât şi eforturile de combatere a contrabandei depuse de autorităţi, într-o viziune integrată şi coerentă”, a spus Ileana Dumitru, director pentru afaceri externe al Ariei Europa de Sud Est în cadrul BAT.

De asemenea, Gilda Lazăr, Director Corporate Affairs & Communications JTI România, Moldova şi Bulgaria, a menţionat preţul ca o provocare a opririi a contrabandei. Ea a afirmat că preţurile ţigaretelor sunt mai mari în Romania decât în Luxemburg, astfel că un luxemburghez poate să cumpere din venitul disponibil, după plata taxelor, de patru ori mai multe ţigarete decât un român.

„Chiar din datele OMS (Organizaţia Mondială a Sănătăţii – n. red.) publicate recent reiese că, raportat la puterea de cumpărare, preţurile la ţigarete în România sunt cele mai mari din Europa, după Irlanda şi Franţa. Şi există o corelaţie evidentă între accesibilitate şi piaţa neagră, aflată la cele mai mari cote în Irlanda, 24,4% şi în Franţa, 32,4%. Sperăm ca amplificarea continuă a contrabandei, după creşterea accizelor din ianuarie, să reprezinte un semnal serios pentru factorii de decizie, care să nu mai altereze calendarul din Codul Fiscal. Mai ales că, pe acest fond al creşterii pieţei negre, execuţia bugetară la cinci luni arată o scădere a veniturilor provenite din accizele pe tutun de 8,3%. Avem nevoie de predictibilitate fiscală şi stabilitate legislativă pentru a putea creşte contribuţiile la buget. Doar JTI a virat anul trecut la stat accize, TVA şi alte taxe în sumă de 1,3 miliarde de euro, reprezentând peste 75% din cifra de afaceri”, a precizat Gilda Lazăr, Director Corporate Affairs & Communications JTI România, Moldova şi Bulgaria.

Philip Morris România, la rândul său unul dintre marii jucători din industria de ţigarete, s-a implicat în oprirea contrabandei. Compania a investit în echiparea Poliţiei de Frontieră cu drone în valoare de aproape 700.000 de dolari.

„Continuăm să susţinem necesitatea implementării de reglementări suplimentare, cum ar fi cele prevăzute de Protocolul FCTC pentru eliminarea comerţului ilicit cu produse din tutun. PMI dezvoltă pe plan local o afacere sustenabilă, în care investeşte permanent. Este un angajament pe care compania l-a luat faţă de România şi pe care ne dorim să-l continuăm, într-un mediu de afaceri corect pentru toţi actorii economici”, a spus Dragoş Bucurenci, Director External Affairs, Philip Morris România.

Cu toate acestea, piaţa neagră înregistrează o creştere continuă. „Cu cât produsele din tutun sunt supuse unor creşteri neaşteptate de taxe, cu atât piaţa ilegală înfloreşte mai mult. Nu este o coincidenţă că astăzi aproximativ 20% din produsele ilicite provin din Bulgaria, unde autorităţile au adoptat un calendar fiscal foarte echilibrat pentru produsele din tutun. După cum devine clar acum, creşterile neplanificate ale preţurilor nu fac decât să dăuneze veniturilor bugetare provenite din taxele pentru produsele din tutun. Este esenţial ca autorităţile să lucreze împreună cu industria la un calendar fiscal echilibrat pentru toate produsele din tutun, pentru a nu irosi progresele mari înregistrate în ultimii ani în lupta împotriva pieţei negre”, a adăugat Enrico Ziino, Head of Corporate & Legal Affairs South East Europe, Imperial Brands.

Marcel Simion Mutescu, preşedintele Autorităţii Vamale Române, a spus că vor fi puse în funcţiune 26 de scanere în până în 2026 în cadrul birourilor vamale de frontieră.

„După ce am pus în funcţiune primul scaner din cele 26, la biroul vamal Galaţi-Giurgiuleşti, recent am operaţionalizat la cea mai intens circulată vamă de pe frontiera dintre România şi Republica Moldova, încă două noi sisteme de scanare cu raze X. Aceste scanere vor da autorităţii vamale un avantaj în combaterea contrabandei şi a fraudelor vamale, permiţând un control vamal mai rapid şi mai precis al bunurilor aflate atât în camioane, cât şi în mijloacele de transport persoane. Măsura vine ca parte a unui efort mai larg al Ministerului Finanţelor de a moderniza infrastructura vamală, iar finanţarea este asigurată din bugetul naţional şi din bugetul Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă”, a explicat Mutescu.

În 2024, vor deveni operaţionale nouă scanere, din totalul de 26, în cadrul birourilor vamale de frontieră Galaţi-Giurgiuleşti, Albiţa, Siret, Constanţa Nord, Halmeu, Moraviţa şi Isaccea. În 2025 vor fi amplasate opt scanere la Galaţi-Giurgiuleşti, Albiţa, Constanţa Sud, Isaccea, Sighet, Stânca Costeşti, Oancea. În 2026 vor fi operaţionale nouă scanere la Constanţa Sud, Halmeu, Moraviţa, Calafat, Nădlac, Borş, Stânca Costeşti, Porţile de Fier, Petea.  

„Poliţia de Frontieră Română a continuat şi în primele 5 luni ale anului să deruleze acţiuni de amploare, în mod concertat cu celelalte instituţii ale statului cu abilităţi în combaterea contrabandei. Astfel, eforturile permanente au avut ca rezultat confiscarea a aproximativ 1,3 milioane de pachete cu ţigări, în valoare de peste 30 milioane lei. În perioada analizată, poliţiştii de frontieră au mai confiscat 6.300 kg tutun vrac şi 52 kg tutun pentru narghilea”, a spus inspectorul general al Poliţiei de Frontieră, chestor de poliţie Cornel-Laurian Stoica.

De asemenea, Poliţia Română desfăşoară activităţi atât pentru prevenirea, cât şi combaterea contrabandei cu tutun şi produse din tutun, în cooperare cu celelalte instituţii cu atribuţii în domeniu. „Principalul nostru obiectiv este să luptăm pentru diminuarea impactului negativ asupra bugetului general consolidat al statului, de a elimina concurenţa neloială şi de a proteja sănătatea populaţiei. De asemenea, fiecare acţiune este mediatizată, în vederea tragerii unui semnal de alarmă pentru persoanele implicate în contrabandă şi descurajarea acestora”, a declarat directorul Direcţiei de Investigare a Criminalităţii Economice din cadrul Poliţiei Române - chestor de poliţie Aurel Dobre. 

Anual, companiile de tutun virează la bugetul statului peste 20 miliarde lei, reprezentând accize, TVA şi alte taxe şi contribuţii.