Indicele BCR PMI: Nivelul producţiei din fabrici a scăzut în iunie pentru prima dată în ultimele trei luni, la fel ca gradul de ocupare a forţei de muncă, iar presiunea costurilor s-a intensificat. Producţia va termina probabil 2024 pe plus, după contracţia din 2023

Nivelul producţiei din fabrici a scăzut în iunie pentru prima dată în ultimele trei luni, la fel ca gradul de ocupare a forţei de muncă, iar presiunea costurilor s-a intensificat, potrivit Raportului privind indicele BCR PMI® pentru
industria prelucrătoare.

Indicele PMI® pentru industria prelucrătoare din România, prezentat de BCR, este un indicator compozit al performanţei industriei prelucrătoare, alcătuit dintr-o singură cifră şi derivat din indicatorii privind comenzile noi, producţia, angajarea forţei de muncă, termenele de livrare ale furnizorilor şi stocurile de achiziţii.

Un indice PMI peste pragul de 50,0 de puncte, fără modificări, indică o îmbunătăţire a situaţiei industriei în luna respectivă, în timp ce o cifră situată sub pragul de 50,0 de puncte indică o deteriorare.

Indicele PMI a înregistrat o scădere de la 52,0 de puncte în mai la 50,0 de puncte în iunie.

Situarea la acest nivel neutru arată că nu s-a produs nicio modificare a condiţiilor generale de funcţionare în industria prelucrătoare din România la sfârşitul trimestrului. Această valoare a fost rezultatul unor tendinţe amestecate în cele cinci componente ale PMI.

În ansamblu, cererea de produse fabricate în România s-a consolidat, deşi într-un ritm modest, iar termenele de livrare s-au prelungit (un semn al capacităţii reduse a furnizorilor).

Firmele au încercat să-şi protejeze fluxul de numerar reducând cantităţile achiziţiilor şi, ulterior, stocurile pentru a reduce costurile de depozitare. Cele mai recente date au arătat şi o creştere mai accentuată a costurilor de producţie.

Comenzile noi şi-au menţinut trendul ascendent în luna iunie, pe fondul atragerii de noi clienţi şi al îmbunătăţirii cererii. Cu toate acestea, rata creşterii a fost doar moderată şi mai mică decât în luna mai.

Aşa cum s-a întâmplat în fiecare lună a anului trecut, comenzile noi de export au scăzut din nou şi într-un ritm accelerat în iunie, indicând că cererea internă susţine comenzile totale.

”Producţia din industria prelucrătoare românească a fost raportată în scădere în această luna de participanţii la sondaj. O creştere mai lentă a comenzilor noi, precum şi costuri cu factorii de producţie mai ridicate au fost menţionate de ei ca motive pentru această evoluţie. Comenzile noi au crescut faţă de luna precedentă pentru a treia lună consecutiv în iunie, însă cu un ritm mai lent. O îmbunătăţire a cererii şi atragerea de clienţi noi au fost menţionate de firmele intervievate ca fiind motivele care explică această creştere. Comenzile noi pentru
export au scăzut faţă de luna precedentă, cum a fost cazul pentru ultimele 12 luni. Acest lucru arată faptul că cererea externă rămâne nefavorabilă pentru o revenire notabilă a industriei prelucrătoare. Trecând la lucruri mai pozitive, componenta de perspective ale producţiei în următoarele 12 luni a rămas mult peste pragul de 50.0, fapt ce arată că firmele participante la sondaj rămân optimiste. Producţia din industria prelucrătoare cel mai probabil va termina anul 2024 pe plus, după ce în 2023 a înregistrat o contracţie”, a comentat Ciprian Dascălu, economist-şef în cadrul BCR.

În acelaşi timp, producătorii români au semnalat o nouă scădere a volumelor de producţie în luna iunie, după o scurtă perioadă de expansiune de două luni. Presiunea mai mare a costurilor şi numărul modest de comenzi noi s-au numărat printre cauzele menţionate de respondenţi.

Datele sondajului din luna iunie au evidenţiat o majorare semnificativă a preţurilor factorilor de producţie, care au reflectat costurile mai mari cu utilităţile, materiile prime şi energia.

De fapt, producătorii care au înregistrat creşteri ale costurilor au fost aproximativ de patru ori mai numeroşi decât cei care se confruntă cu o scădere. În ciuda presiunii tot mai mari a costurilor, cheltuielile de producţie au fost majorate doar marginal şi într-un ritm asemănător celui din luna mai.

În sfârşit, trebuie luată în calcul şi reducerea numărului de angajaţi în fabrici, aşteptările în ceea ce priveşte producţia fiind mai puţin încrezătoare pentru următoarele 12 luni. Cu toate acestea, peste jumătate dintre respondenţi au fost optimişti (52%), comparativ cu doar 9% care au fost pesimişti atunci când au fost întrebaţi
despre viitor. Încrederea acestora se bazează pe intensificarea demersurilor de marketing şi publicitate, pe planurile de a angaja noi lucrători şi pe previziunile optimiste privind clienţii noi şi cererea.

”Indicele BCR PMI privind industria prelucrătoare din România a surprins corect contribuţia negativă a industriei la creşterea economică din T1 2024. Industria a avut o contribuţie de -0,2pp la creşterea anuală de +0,1% a PIB din primul trimestru al acestui an. Datele PMI pentru trimestrul al doilea sugerează o contribuţie pozitivă a industriei la creşterea economică, media indicelui fiind în teritoriul expansionist, la 51,2. Industria
prelucrătoare reprezintă între 15% şi 20% din valoarea adăugată brută în România. Economia românească este de aşteptat să accelereze în 2024 faţă de 2023, sprijinită de o cerere internă mai ridicată, fapt ce favorizează şi sectorul manufacturier„, a mai spus Ciprian Dascălu.