Banca Nationala a ajuns la concluzia ca o crestere a cursului cu 19% nu ar avea efecte semnificative asupra bilanturilor sau castigurilor bancilor, in conditiile in care acestea au expuneri valutare reduse si sunt bine capitalizate.
O modificare semnificativa de dobanzi ar avea efecte mai puternice asupra bancilor, insa chiar si asa, sistemul bancar are o expunere "moderata" la riscul de piata, este concluzia stress-testului (scenariu care evalueaza impactul fluctuatiei puternice a unor indicatori) realizat de BNR cu ocazia elaborarii Raportului asupra stabilitatii financiare.
"Analiza efectului cumulat al socurilor de rata a dobanzii si al cursului de schimb aplicate direct asupra bilantului si contului de profit si pierdere al bancilor releva un impact redus asupra sistemului bancar, concretizat in scaderea nivelului fondurilor proprii cu aproximativ 16 puncte procentuale", consemneaza BNR.
In cadrul scenariului de stress-test, BNR a simulat o depreciere cu 19,1% a leului. Aceasta ar determina insa numai o restrangere cu 0,15% pana la 2,86% a fondurilor proprii ale bancilor comerciale.
Banca centrala noteaza ca expunerea directa a institutiilor de credit la riscul de curs de schimb este in continuare redusa. Mai mult, ponderea pozitiei valutare agregate (diferenta dintre activele si pasivele intr-o anumita valuta) in fondurile proprii continua sa scada. Pe de alta parte, autoritatea monetara consemneaza ca bancile au obtinut venituri nete mai mari din tranzactiile valutare. In ultimii doi ani, acestea au reprezentat aproximativ 20% din veniturile nete din dobanzi, chiar in conditiile in care piata a evoluat aproape liber, lichiditatea dar si volatilitatea crescand sensibil.
In urma scenariului BNR, doar patru banci ar inregistra scaderi ale fondurilor proprii cuprinse intre 1% si 3%. Alte 27 de banci ar inregistra variatii ale capitalurilor proprii cuprinse intre -1% si 1%.
"Dimensiunea impactului este redusa, in principal datorita unei capitalizari adecvate, dar si unei corelari relativ echilibrate a activelor si pasivelor in valuta. Indirect insa, riscul valutar este transferat asupra debitorilor, reflectandu-se asupra bancilor prin intermediul riscului de credit", concluzioneaza BNR.
In 2005, BNR a impus bancilor comerciale un plafon de 300% din valoarea fondurilor proprii pentru creditele in valuta acordate clientilor care nu sunt acoperiti in mod natural la riscul de curs valutar (au veniturile in alta moneda). Masura, care a fost mentinuta pana la sfarsitul anului trecut, a fost adoptata pe fondul unei cresteri rapide a creditului in valuta. La nivel statistic masura a determinat o reorientare spre creditarea in lei, insa analistii subliniaza ca datele sunt distorsionate de practica bancilor locale de a inregistra finantarile in devize in bilanturile bancilor-mama din strainatate.
De altfel, BNR noteaza ca riscul de credit ramane cel mai important risc la care sunt supuse bancile locale, desi calitatea portofoliilor s-a conservat. Principalele preocupari in ce priveste riscul de credit deriva chiar din expansiunea rapida a creditelor contractate in valuta, pe termene lungi.
In cazul unui soc la nivelul ratei dobanzii, efectele asupra bancilor ar fi mai puternice, acesta fiind cel mai semnificativ dintre riscurile de piata. In conditiile reducerii dobanzii cu 6,1 puncte procentuale, veniturile nete din dobanzi ar inregistra o scadere, provocand la nivel de sistem un impact negativ asupra fondurilor proprii, evaluat la 15,6%. Opt banci din sistem ar fi afectate de un asemenea soc, acestea urmand sa inregistreze comprimari ale fondurilor poprii cu pana la 20%.
"Riscul ratei dobanzii este mai semnificativ decat alte categorii ale riscului de piata intrucat operatiunile cu clientela, denominate in lei, sunt necorelate intre activ si pasiv, atat pe total, cat si pe benzi de scadenta, in sensul ca, in general, resursele sunt atrase pe termen scurt, iar activele sunt plasate pe termen mediu si lung", remarca BNR. Peste jumatate de pierderile potentiale ar fi determinate de elementele cu maturitati intre 1 si 5 ani. Autoritatea monetara consemneaza ca riscul de dobanda este in continuare "moderat". In plus, practica unor banci de a contrabalansa reducerea dobanzilor prin cresterea comisioanelor sau introducerea unora noi atenueaza efectele unei posibile prabusiri a dobanzilor.
De altfel, in ultimii ani dobanzile au inregistrat fluctuatii semnificative, fara insa sa genereze probleme vizibile asupra bancilor din sistem. In ultimii trei ani dobanzile au coborat de la niveluri de peste 20% la circa 7% pe an in prezent, insa bancile au reusit sa isi majoreze veniturile, in special pe fondul cresterii volumului de operatiuni.
Veniturile nete din dobanzi si-au redus ponderea in favoarea celorlalte categorii, insa reprezinta in continuare circa jumatate din veniturile operationale. BNR noteaza de altfel ca marjele medii de dobanda pe piata bancara locala sunt pe un trend descrescator, insa raman deasupra mediei inregistrate in sistemele bancare ale altor tari din regiune. Veniturile din comisioane au crescut cu 30% anul trecut, ajungand sa reprezinte 18% din veniturile operationale.
Bancile trec de la castigul din marja la cel de volum
Pe fondul reducerii marjelor de dobanda, bancile au facut mai mult profit din volume decat din diferrenta intre dobanzile incasate la credite si cele platite la depozite, noteaza raportul Bancii Nationale. In acelasi timp, principalii indicatori de performanta financiara ai bancilor locale au inregistrat "usoare deprecieri", ramanand insa la nivelurile intalnite in regiune.
Banca centrala noteaza ca este previzibila o incetinire a ratei profiturilor bancare, pe fondul cresterii concurentei, reducerii continue a marjelor de dobanda, cresterea provizioanelor, investitiile masive in extinderea retelelor dar pi costurile de conformare la cerintele Basel II.
Chiar si in scadere, marjele de dobanda de pe piasa locala permit bancilor castiguri mai mari decat in Bulgaria si Polonia, noteaza banca centrala, intr-o comparatie regionala. Anul trecut, profitul net din sistemul bancar a crescut cu aproximativ 100 de milioane de euro, pana la circa 0,65 mld. euro. (Mihai Bobocea)
