Alegerile din Franţa: partidul de extrema dreaptă al Marinei Le Pen a devenit mai puternic în aproape toate oraşele, comunele şi satele, în timp ce bogaţii caută să-şi pună averile la adăpost. Între două runde de vot, alegătorul de rând a primit vestea că gazele se scumpesc

Acţiunile celor mai mari com­pa­nii franceze au crescut luni, prima zi de tranzacţionare la Bursă de după alegerile gene­rale din Franţa din weekend, iar euro s-a apreciat faţă de dolar până la cel mai ridicat nivel din ultimele două sptămâni. Astfel, pieţele au răsuflat uşurate la aflarea rezultatelor votului: preşedintele Emmanuel Macron a fost zdrobit de alegători, dar partidul de extremă dreapta al Marinei Le Pen, deşi câştigător detaşat, s-ar putea ca după runda a doua de alegeri să nu devină stăpânul absolut al parlamentului.

Corporaţiile se tem de agenda privind ta­xele, încă neclară, a partidului acesteia, Adu­na­rea Naţională. Însă, deocamdată, nimic nu este sigur. Una din politicile de bază ale strategiei economice a lui Macron este ca afacerile mari să plătească cât mai puţine taxe. Taxare mică înseamnă, conform macronismului, acti­vitate aconomică mai mare. O analiză din 2022 a revistei L’Obs a găsit că în 2021 cele mai mari companii franceze ale căror acţiuni sunt incluse în indicele CAC 40 al Bursei de la Paris, cu toate că au înregistrat profituri record de 174 miliarde euro, au plătit statului francez ca impozit 9,8 miliarde euro.

Aceasta ar însemna un impo­zit pe profit de 4,5%. Adică aproa­pe nimic. Compa­nia de energie Total, cu un profit de 15,9 mili­oane euro, chiar nu a plătit nimic. În schimb, a redus cu doar 10 cenţi preţul carburantului la pompă. Nici uriaşul Renault nu a plătit taxe. Aceasta în timp ce Bruno Le Maire, ministru al economiei şi finan­ţelor din 2017 şi până în prezent, a tot repetat că „trebuie să evităm cu ori­ce preţ să majorăm nive­lu­rile de impozitare a com­pa­niilor“. După pan­de­mie şi după rezultatele financiare record ale lumii bune corporate franceze a venit valul de inflaţie record şi odată cu el ascensiunea Marinei Le Pen Le Pen şi a Adunării Naţionale.

Cele mai urmărite alegeri parlamentare din Europa arată cât de mult a evoluat formaţiunea politică. O ameninţare pentru establishmentul politic de decenii, dar una care n-a dat emoţii prea mari, dreapta extremă are acum mai multă putere ca niciodată. Macron a îndemnat alegătorii să iasă la vot pentru a nu permite ca ţara să ajungă sub conducerea lui Le Pen, dar acest lucru a lucrat contra lui. Prezenţa la vot, de circa 60%, a fost cea mai mare de după 1997, după cum scrie Le Figaro. În acest fel, Adu­narea Naţională a obţinut 33% din voturi, Noul Front Popular, alianţa stângii a socialiştilor, comuniştilor şi ecologiştilor, a primit 28% din voturi, iar alianţa Ensemble a lui Macron a fost spulberată cu nici 21% din voturi.

Urmează runda a doua a alegerilor, cea decisivă, pe 7 iulie. Pieţele vâd în rezultatul de duminică şansa ca în final niciun partid să nu câştige controlul parlamentului. Însă tot în prima rundă a votului sprijinul popular pentru Adunarea Naţională a crescut, în comparaţie cu 2017, în aproape 99% din oraşe, comune şi sate, potrivit unei analize Bloomberg.

Partidul Marinei Le Pen şi-a dublat scorul în peste 83% din aceste localităţi şi a crescut cel mai mult în departamentele Paris, Haute-Corse, Cantal şi Lozère. În alegerile din 2017 în două treimi din localităţile din aceste zone Adunarea Naţională a primit mai puţin de 10% din voturi.

În aceste condiţii, cresc apelurile pentru un front politic unit contra dreptei şi stângii extreme. În Franţa există obiceiul ca în turul doi al alegerilor candidaţii cu scoruri slabe în prima etapă să se retragă şi să-şi îndemne alegătorii să sprijine pe altcineva.

Imediat după aflarea rezultatelor alegerilor în multe dintre circumscripţiile electorale se părea că cel clasat pe locul trei renunţă pentru a-l sprijini pe oponentul cu şanse mai mari să se lupte cu Adunarea Naţională. Un politician cu o revenire uimitoare din partea stângii este fostul preşedinte François Hollande, care când a condus guvernul a impus o suprataxă de 75% pe veniturile de peste un milion de euro pentru a scoate economia din criză. Reforma sa fiscală a fost criticată ca fiind anti-business.

Şi Adunarea Naţională a lui Le Pen, şi Noul Front Popular au promis taxe mai mari pe bogăţie şi inversarea politicilor pro-business ale lui Macron. Sunt promovate, însă, agende considerate populiste şi de aceea analiştii spun că indiferent de cine va câştiga alegerile, sănătatea financiară a Franţei va avea de suferit.

Astfel de anticipări se văd în costurile de finanţare ale guvernului francez, iar BCE se confruntă deja cu speculaţii că va interveni dacă votul francezilor va produce panică pe pieţe. Bogaţii Franţei îşi fac încă de când ascensiunea dreptei extreme a fost anunţată de alegerile europarlamentare planuri pentru a-şi proteja activele.

Avocaţi, consilieri fiscali şi manageri de averi au spus pentru Financial Times că sunt inundaţi cu întrebări, inclusiv despre relocare în alte state, precum Italia, Spania şi Elveţia. Unii consilieri spun că n-au avut atât de mult de muncă de la începutul carierei. Întrebarea cel mai des pusă de către oamenii cu avere este dacă banii lor sunt în siguranţă în Franţa. Pentru milioanele de votanţi de rând, între cele două tururi de alegeri a venit o surpriză: factura medie la gaze naturale va creşte cu aproape 12%, notează La Tribune.