Marea Britanie şi UE rămân în urma SUA dintr-un motiv: guvernele supraprotective, scrie Ruchir Sharma, preşedinte al Rockefeller International, într-o opinie publicată de Financial Times.
O divergenţă transatlantică în creştere provoacă bucurie în SUA şi nemulţumire în Europa. Deşi nivelurile veniturilor pe cap de locuitor le erau similare cu două decenii în urmă, creşterea (în dolari) a fost de două ori mai rapidă din 2010 în SUA decât în Marea Britanie şi cele patru mari economii ale UE: Germania, Franţa, Italia şi Spania.
De ce rămâne Europa în urmă? Este vorba de rolul guvernului, în opinia lui Ruchir Sharma. Deşi în timp guvernele şi-au extins controlul asupra majorităţii economiilor capitaliste, fenomenul a fost mai accentuat în Europa. Până în anii ’80, cheltuielile guvernamentale au fost mai reduse în medie în UK şi cele patru mari economii ale UE decât în SUA. Acum, Europa cheltuie cu mult mai mult.
Poverile unui stat supradimensionat au zdrobit întărirea productivităţii, cheia creşterii prosperităţii.
Datoriile publice au crescut de trei ori în UK şi cele mai mari patru economii ale UE până la 100% din PIB în medie.
Cheltuilelile guvernamentale mai mari au redus spaţiul pentru competiţie şi iniţiativă privată, în special cu băncile centrale alăturându-se guvernelor într-o campanie de eliminare a ciclurilor de business. Achiziţiile de obligaţiuni şi alte active realizate de băncile centrale au explodat de la aproape zero la începutul anilor 2000 la maxime record în 2020, atingând 16% din PIB în SUA şi 22% în cele patru mari economii ale UE.
Orice companie cu ambiţii din Europa trebuie să respecte standardele impuse de cele mai puternice state, Germania şi Franţa, cu privire la orice, de la emisiile de carbon la producţia de lapte.
În faţa birocraţiei continentale şi naţionale, nu e de mirare că probabilitatea este mai mare ca europenii să invoce reglementările drept un obstacol major în calea lansării sau creşterii businessurilor comparativ cu americanii.
Gradul ridicat de reglementare creează în Europa un mediu de business care este prietenos cu firmele cu cei mai mulţi bani şi avocaţi, scrie preşedintele Rockefeller International.
Până la declanşarea pandemiei, startup-urile erau în scădere ca procent din numărul total de companii în multe ţări industriale.
Favorizând companiile gigant, guvernele cresc avuţia fondatorilor corporate, inclusiv a miliardarilor consacraţi. Din moment de superbogaţii deţin cea mai mare parte a activelor financiare, aceştia au cel mai mult de câştigat când statul intervine pentru a stopa chiar şi probleme mici ale pieţelor. În ultimele decenii, avuţia miliardarilor a crescut mai rapid ca procent din PIB în UK şi cele patru mari economii ale UE decât în SUA.
Acest lucru ajută la explicarea divergenţei transatlantice. Adăugaţi pierderile de productivitate legate de oligopolii, companii zombie, birocraţie, inegalitate şi alte distorsiuni ale pieţelor alimentate de implicarea excesivă al guvernelor şi împreună acestea ar putea explica încetinirea productivităţii.
Însă preşedintele american Joe Biden a accelerat creşterea cheltuielilor, datoriei şi gradului de reglementare din America. Deficitul ţării este aşteptat să atingă o medie de peste 6% din PIB, mult mai ridicat decât în UK şi EU Big 4, în anii următori. Încă o dată, SUA sunt pe cale să ia locul Europei ca tărâmul unei implicări şi mai mari a guvernului, şi unei creşteri lente, concluzionează Ruchir Sharma.