♦ Aeroportul din Budapesta, care a avut anul trecut 14,7 milioane de pasageri, un număr similar ca terminalul din Bucureşti, are o suprafaţă de 54.000 de metri pătraţi ♦ Spre comparaţie, aeroportul din Otopeni, care a avut 14,6 milioane de pasageri, are o suprafaţă de 38.600 de metri pătraţi.
Aeroportul Otopeni, cel mai mare aeroport din ţară după numărul de pasageri, care a înregistrat circa 14,6 milioane de pasageri anul trecut, nu mai reuşeşte să ţină pasul cu un trafic aerian în continuă creştere în contextul în care ultima extindere a terminalului a fost în 2011. La acea vreme, aeroportul Otopeni avea un trafic de trei ori mai mic faţă de cel înregistrat anul trecut.
Mai mult, datorită creşterii numărului călătorilor, presiunea este tot mai mare pe infrastructura aeroportuară, iar pasagerii au reclamat mai multe zile la rând lipsa aerului condiţionat în aeroport, cu toate că afară erau peste 35 de grade Celsius.
Aeroporturile din ţară, dar şi cele din regiune, reuşeşesc să ţină pasul cu creşterea traficului şi au investit masiv în extinderi şi modernizări. Doar Otopeniul bate pasul pe loc. Aeroportul Otopeni în perioadele de vară, când sunt cele mai multe curse, este supraaglomerat, iar aeronavele fac coadă în apropierea pistei de decolare pentru a putea să-şi ia zborul, ceea ce poate duce chiar la întârzieri ale curselor.
Aeroportul din Budapesta, care a avut anul trecut 14,7 milioane de pasageri, un număr similar ca terminalul din Bucureşti, are o suprafaţă de 54.000 de metri pătraţi, mult mai mare decât Otopeniul, care numără doar 38.600 de metri pătraţi. Aeroportul din Budapesta a trecut de la o administrare în subordinea statului la o operare de către o companie privată. Odată cu această schimbare, aeroportul a trecut printr-un amplu proces de modernizare şi extindere.
Chiar şi aeroportul din Belgrad, care a avut jumătate din traficul de pe Otopeni, numără mai mulţi metri pătraţi dedicaţi pasagerilor. Astfel, aeroportul din Belgrad are o suprafaţă de 44.000 de metri pătraţi.
