UPDATE: ASF a anunţat că OUG a fost adoptată.
Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului care vizează modificarea legislaţiei specifice pieţei de capital, precum şi stabilirea unor măsuri de prevenire şi combatere a publicităţii şi a tehnicilor agresive de comunicare, practicate de entităţi care nu sunt înscrise în registrul Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF), a fost adoptată astăzi de Guvern. Autoritatea a contribuit în mod semnificativ la elaborarea actului normativ printr-o consultare amplă şi constantă a asociaţiilor profesionale reprezentative, precum şi a reprezentanţilor infrastructurii pieţei de capital, dar şi prin expertiza adusă de specialiştii ASF.
Ordonanţa de Urgenţă are în vedere strategia ASF în ceea ce priveşte procesul de actualizare şi îmbunătăţire continuă a legislaţiei pieţei de capital, pentru alinierea acesteia la legislaţia europeană, aflată la rândul ei într-o continuă dinamică. De asemenea, dezvoltarea pieţei de capital, îmbunătăţirea protecţiei investitorilor, precum şi întărirea rolului ASF reprezintă alte linii directoare ale actului normativ.
„Adoptarea Ordonanţei de astăzi marchează un punct important în procesul de transformare a cadrului legislativ, necesar pentru a oferi o dimensiune europeană pieţei financiare non-bancare. Introducerea unor noi facilităţi pentru entităţile care activează în sectorul instrumentelor şi investiţiilor financiare reprezintă un angajament ferm al ASF pentru o piaţă solidă, sigură şi atractivă pentru investitori”, a declarat Alexandru Petrescu, Preşedintele ASF.
Conceput ca instrument legislativ menit să contribuie la îndeplinirea unora din obiectivele generale şi specifice incluse în cadrul Strategiei naţionale privind dezvoltarea pieţei de capital din România pentru perioada 2023-2026, actul normativ conţine, în principal, prevederi referitoare la modificarea şi completarea legislaţiei incidente organismelor de plasament colectiv şi administratorilor acestora, emitenţilor, serviciilor şi activităţilor de investiţii.
„Am obţinut un succes important în ceea ce priveşte modernizarea şi actualizarea legislaţiei privind piaţa de capital şi am făcut un mare pas înainte pentru a veni în întâmpinarea nevoilor pieţei. Avem astăzi mai multe instrumente pentru a sprijini dezvoltarea şi creşterea atractivităţii pieţei de capital şi, totodată, pentru a-i proteja pe investitori. Procesul de elaborare a legii a fost accelerat încă de la începutul mandatului meu, ţinând seama de întârzierile anterioare. Am reuşit finalizarea în doar două luni, astfel încât să intre în dezbatere publică şi în circuitul de avizare. A fost un proces transparent şi am ţinut seama de opiniile profesioniştilor în domeniu. Avem în continuare alte două obiective pe termen scurt importante în materie de reglementare: promovarea modificărilor Legii 24 şi finalizarea Legii ecosistem, în ceea ce priveşte legislaţia fondurilor de investiţii“, a declarat Gabriela Horga, Vicepreşedintele ASF coordonator al Sectorului Instrumentelor şi Investiţiilor Financiare.
Printre cele mai importante modificări şi completări ale legislaţiei care guvernează piaţa de capital se numără:
- introducerea posibilităţii finanţării întreprinderilor mici şi mijlocii de către categoriile de clienţi profesionali menţionaţi în Legea nr. 126/2018 (e.g. entităţile autorizate, reglementate şi supravegheate de ASF), cu efecte pozitive asupra sprijinirii dezvoltării IMM-urilor, inclusiv prin posibilitatea accesării de fonduri europene nerambursabile;
- instituirea unor măsuri menite să debirocratizeze/simplifice cadrul legal aplicabil în domeniul autorizării, organizării şi funcţionării administratorilor de organisme de plasament colectiv;
- introducerea posibilităţii aprobării de către ASF a unui prospect în cazul în care o autoritate a administraţiei publice locale intenţionează să realizeze o ofertă publică de titluri de datorie sau intenţionează să admită titlurile de datorie pe o piaţă reglementată cu efecte pozitive asupra dezvoltării pieţei autohtone de obligaţiuni, prin lărgirea bazei de investitori în astfel de instrumente şi creşterea transparenţei emisiunilor de obligaţiuni;
- reglementarea posibilităţii ca societăţile de servicii de investiţii financiare (S.S.I.F.) să fie promovate fără titlu profesional şi prin alte persoane decât personalul S.S.I.F. şi agenţii delegaţi, în cadrul unor campanii dedicate şi cu respectarea anumitor condiţii;
- combaterea publicităţii înşelătoare şi a tehnicilor agresive de comunicare practicate de entităţile care nu sunt înscrise în Registrul ASF prin restricţionarea accesului de pe teritoriul României către website-urile acestor entităţi neautorizate, care promovează servicii de investiţii înşelătoare.
Prin adoptarea acestui act normativ se creează premisele creşterii accesului investitorilor, în calitate de consumatori de servicii financiare, la produse de investiţii create în România sau în alte state membre, cu impact pozitiv asupra diversificării riscurilor investitorilor.
-- Stirea iniţială
Guvernul condus de Marcel Ciolacu are pe ordinea de zi de vineri aprobarea unui proiect de ordonanţă de urgenţă (OUG) prin care Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) va primi mai multă putere pentru combaterea publicităţii şi a tehnicilor agresive de comunicare practicate de entităţile care nu sunt înscrise în Registrul Autorităţii.
Astfel prin această OUG se introduc şi prevederi referitoare la combaterea publicităţii înşelătoare şi a tehnicilor agresive de comunicare practicate de entităţile care nu sunt înscrise în Registrul ASF, cu scopul de a reduce impactul negativ al activităţii desfăşurate de unele entităţi de atragere de investitori în vederea efectuării de operaţiuni cu instrumente financiare pe piaţa de capital din România, prin utilizarea de mijloace de comunicare la distanţă (internet), fără a deţine o autorizaţie din partea Autorităţii.
“În acest context, prin acest proiect de O.U.G., se introduc prevederi cu privire la posibilitatea solicitării de către A.S.F. a blocării accesului la site-urile web prin intermediul cărora se oferă sau se promovează, de către entităţi care nu sunt autorizate conform legii, toată gama de servicii şi activităţi cu instrumente financiare, aşa cum acestea sunt prevăzute atât în legislaţia aplicabilă în domeniul pieţelor de instrumente financiare, cât şi în cea aplicabilă societăţilor de administrare a investiţiilor, administratorilor de fonduri de investiţii alternative, organismelor de plasament colectiv sau a furnizorilor de servicii de finanţare participativă”.
46% din totalul petiţiilor transmise ASF în cursul anului 2023, din domeniul pieţei de capital, au avut ca subiect activitatea unor societăţi neautorizate de Autoritate sau entităţi fictive care, conform menţiunilor petenţilor, au oferit prestarea de servicii şi activităţi de investiţii.
Ca şi evoluţie în timp, în anul 2023 s-a observat o creştere de 136% a numărului de petiţii care au făcut referire la astfel de entităţi, faţă de cel înregistrat în anul 2022. Aceste cifre au fost luate în considerare în formularea propunerii legislative şi, având în vedere specificul acestor activităţi, constituie un indicator pentru a se putea crea o imagine de ansamblu a fenomenului.
ASF poate solicita furnizorilor de de reţele şi servicii de comunicaţii electronice să blocheze cesul la conţinutul site-urilor web ale entităţilor care nu sunt înscrise în Registru.
Autoritatea ar putea avea astfel competenţa de a emite acte individuale prin care să solicite: a) Institutului Naţional de Cercetare - Dezvoltare în Informatică - ICI Bucureşti să blocheze, în termen de o zi lucrătoare, funcţionalitatea domeniului «.ro» aferent site-ului respectiv şi b) furnizorilor de reţele şi servicii de comunicaţii electronice să blocheze cât mai repede posibil, dar nu mai târziu de 10 zile, accesul la conţinutul site-urilor web ale entităţilor care nu sunt înscrise în Registru, conţinutul site-urilor web prin care se promovează şi se face publicitate serviciilor şi activităţilor cu instrumente financiare.
“Nerespectarea măsurilor dispuse prin actele individuale prevăzute la alin. (1) de către un furnizor de reţele şi servicii de comunicaţii electronice constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 25.000 lei lei la 100.000 lei.
