Preşedintele Klaus Iohannis i-a anunţat pe membrii CSAT că, săptămâna trecută, şi-a retras candidatura pentru funcţia de secretar general al NATO. Astfel, olandezul Mark Rutte va fi numit oficial la summitul NATO de la Washington, care începe la 9 iulie, viitor secretar general al Alianţei, în locul lui Jens Stoltenberg, al cărui mandat se încheie la 1 octombrie. Preşedintele nu avea o altă soluţie după ce România rămăsese singura ţară a NATO care nu-l susţinea pe Rutte. Ce a primit el în schimb, nu ştim.
Potrivit unui comunicat al Administraţiei Prezidenţiale, preşedintele Iohannis le-a cerut membrilor CSAT să se pronunţe cu privire la candidatura lui Mark Rutte, aceştia declarându-se în favoarea susţinerii de către România a candidaturii premierului olandez. Un fapt şi mai important încă: România donează Ucrainei unul din cele două sisteme de apărare antiaeriană Patriot operaţionale, pe care le are, dar cere SUA şi NATO, în schimb, un sistem similar, dacă nu Patriot, măcar unul la fel de eficient. Probabil că înţelegerea e deja făcută sau în curs de a fi făcută.
Sistemul Patriot, folosit pentru prima dată în 1991 în războiul din Irak, este cel mai eficient sistem de apărare antiaeriană din lume. Dar costul său este enorm - un miliard de dolari sistemul şi 4 milioane de dolari fiecare rachetă trasă. Poate doborî simultan mai multe ţinte. Cel de-al doilea sistem care a devenit operaţional în România, săptămâna trecută, a doborât două drone aflate la o distanţă de 50 de kilometri, raza lui de acţiune fiind undeva la 130 de kilometri.
Problema este că o dronă costă 20.000-40.000 de dolari, iar o singură rachetă costă 4 milioane de dolari. Dacă Patriot doboară un avion de luptă de 50-100 de milioane de dolari, atunci sistemul este supereficient. Dacă doboară drone de 20.000 de dolari, atunci falimentul bate la uşă. De aceea nici SUA, o superputere militară, nu are decât 50 de sisteme antiaeriene de acest fel, potrivit presei americane. România a comandat şapte sisteme Patriot, pentru un preţ oficial de 4 mld. dolari. Cinci sunt în ţară, dar doar două sunt operaţionale. Un al treilea ar urma să devină operaţional până la sfârşitul anului. Unul din cele două sisteme operaţionale va fi donat Ucrainei, cu speranţa ascunsă că va fi primit înapoi după finalul războiului, dar „a la guerre come a la guerre“, nu ştii niciodată ce va fi.
„Având în vedere deteriorarea semnificativă a situaţiei de securitate în Ucraina, ca urmare a atacurilor constante şi masive ale Rusiei asupra civililor şi a infrastructurii civile, mai ales asupra celei energetice, precum şi consecinţele regionale ale acestei situaţii, inclusiv asupra securităţii României, în strânsă coordonare cu aliaţii, membrii Consiliului au decis donarea către Ucraina a unui sistem Patriot.“ Această donare se face cu condiţia continuării negocierilor ţării noastre cu aliaţii, în special cu partenerul strategic american, în vederea obţinerii unui sistem similar sau echivalent, care să răspundă nevoii de asigurare a protecţiei spaţiului aerian naţional, de modernizare a Armatei României şi de asigurare a interoperabilităţii cu sistemul NATO, fiind, totodată, necesară identificarea unei soluţii temporare de acoperire a vulnerabilităţii operaţionale astfel create“, şi-a motivat CSAT decizia.
