"Avem crediteneperformante care obligă băncile să aibă profituri pentru a leacoperi. Dar cum faci profit? Plătind mult la depozite, cu inflaţiemare, unde se duc cu banii? Pe interbancar dobânda este de 3%, latitluri de stat de 7%", punctează Pârvu pentru ZiarulFinanciar.
El spune că băncile au nevoie de câştigurimai mari pentru a acoperi cheltuielile cu provizioanele, iar astacere majorarea bazei de venituri, adică a solduluicreditelor.
Reluarea creditării devine astfel singuraalternativă la tăierea brutală a dobânzilor la depozite, de caretoată lumea se fereşte.
Şeful Piraeus Bank consideră că în actualulcontext lipsa de încredere este principala problemă, pentru căfuncţionează din ambele sensuri: atât din perspectiva clienţilor,care au reţineri în a se mai împrumuta, cât şi a băncilor, care setem că nu îşi vor mai recupera banii.
Piraeus Bank a fost printre puţinele băncicare pe parcursul lui 2010 au anunţat îmbunătăţiri aleprofitabilităţii faţă de anul precedent.
"Noi suntemprofitabili şi conform IFRS (standardele internaţ ionale decontabilitate - n.
red.), cât şi conform RAS (standardelelocale de contabilitate, mai exigente în privinţa provizioanelor -n. red.), iar asta este important. În 2011 vom menţineprofitabilitatea şi pe IFRS şi pe RAS, dar depinde deneperformante", a precizat Pârvu, fără să ofere mai multedetalii.
Banca nu a mai publicat date despre profitde la jumătatea anului trecut, când anunţa un profit brut de 21 demilioane de euro, în creştere cu 32% faţă de primul semestru din2009.
Pârvu este de părere că, pentru reluareacreditării, ar fi nevoie şi de semnale din partea statului, destrategii pe termen lung.
« Dacă ar veni statul şi ar spune: «Hai săfacem un combinat pentru alimente», sigur că am merge, e nevoie deaşa ceva. Dar trebuie să avem siguranţa că există o perspectivă petermen lung", afirmă Pârvu. El vede potenţial în infrastructură,dar şi în agricultură sau producţia de energie.
