"Vom avea o creştere a creditării, dar de o singură cifră. Amvăzut şi planuri de creştere de doi digiţi, dar nu cred că esteposibil", spune Pârvu. Creşterea nu poate fi spectaculoasă, încondiţiile în care 2011 începe cu mai puţine semne de optimismchiar decât 2010, când majoritatea prognozelor indicau o creştereeconomică de circa 2%. Cifrele recente arată însă că rezultatuleste mai probabil aproape de -2%, iar acum pentru 2011 majoritateaanaliştilor îndrăznesc să vorbească doar despre stagnare sau celmult o creştere modică.
"Avem motorul exporturilor carefuncţionează, dar trebuie repornit şi celălalt motor, consumulintern, unde avem un potenţial mare măcar de a înlocuiimporturile", spune Pârvu.
În aceste condiţii, primele careîşi vor reveni vor fi creditele pentru companii, atât cele cuactivităţi de export, cât şi pentru întreprinderi mici şi mijlocii(IMM) competitive. Abia mai târziu vor reporni şi finanţărilepentru clientela de retail, întrucât există un decalaj de lamomentul în care companiile îşi recuperează afacerile până cândîmbunătăţirea se vede şi în salariile plătite sau în creştereanumărului de angajaţi.
Şeful Piraeus Bank consideră căîn actualul context lipsa de încredere este principala problemă,pentru că funcţionează din ambele sensuri: atât din perspectivaclienţilor, care au reţineri în a se mai împrumuta, cât şi abăncilor, care se tem că nu îşi vor mai recupera banii.
Pe de altă parte, el spune căbăncile au nevoie de câştiguri mai mari pentru a acopericheltuielile cu provizioanele, iar asta cere majorarea bazei devenituri, adică a soldului creditelor.
"Avem credite neperformante care obligăbăncile să aibă profituri pentru a le acoperi. Dar cum faci profit?Plătind mult la depozite, cu inflaţie mare, unde se duc cu banii?Pe interbancar dobânda este de 3%, la titluri de stat de 7%",punctează Pârvu.
Reluarea creditării devine astfel singuraalternativă la tăierea brutală a dobânzilor la depozite, de caretoată lumea se fereşte.
Facem profit şi în 2011
Piraeus Bank a fost printre puţinele băncicare pe parcursul lui 2010 au anunţat îmbunătăţiri aleprofitabilităţii faţă de anul precedent.
Pârvu spune că provizioanele au afectat şirezultatul băncii, însă eficientizarea operaţiunilor a permis uncâştig mai mare. Raportul cost/venituri, principalul indicator deproductivitate pentru bănci, a coborât la 34,1% la sfârşitul anuluitrecut. "Cel mai mic din tot grupul", întăreşte Pârvu. Sprecomparaţie, BCR, cea mai mare bancă locală, avea în septembrie unraport de 35,1%. La BRD, a doua mare bancă locală, raportul era înseptembrie de 38,7%, în scădere de la 42%, pe parcursul anului2009.
"Noi suntem profitabili şi conform IFRS(standardele internaţ ionale de contabilitate - n.
red.), cât şi conform RAS (standardelelocale de contabilitate, mai exigente în privinţa provizioanelor -n. red.), iar asta este important. În 2011 vom menţineprofitabilitatea şi pe IFRS şi pe RAS, dar depinde deneperformante", spune Pârvu, fără să ofere mai multedetalii.
Banca nu a mai publicat date despre profitde la jumătatea anului trecut, când anunţa un profit brut de 21 demilioane de euro, în creştere cu 32% faţă de primul semestru din2009. Şeful Piraeus s-a mărginit să precizeze că profitul, înaintede provizionare şi plata taxelor, este în creştere. Un alt semn deîntrebare pentru anul acesta este evoluţia pieţei imobiliare - dacăva permite băncilor să valorifice imobilele executate de la clienţipentru a obţine lichidităţi.
Piraeus continuă în 2011 politicade majorare a veniturilor din comisioane, anunţată încă de anultrecut."Suntem obancă ale cărei venituri din comisioane nu sunt aşa cum mi-aş dori.O să punem accent pe atragere de noi clienţi şi o să folosim maibine baza de clienţi pentru vânzarea încruci şată de produse."Bătălia pentru fidelizarea clienţilor s-a încins anul trecut,accentul căzând pe atragerea conturilor de salarii, ca un punct deplecare pentru vânzarea altor produse.
Pârvu explică şi reţeta de a rămâne peprofit. "Am făcut un calcul, fiecare linie de business, din ce aprodus peste o anumită dobândă de finanţare, a acoperit până acumcheltuielile cu provizioanele. Deci pricing-ul nu a fost ieşit dincomun." Cu toate acestea, el admite că băncile au făcut excese înanii de boom, când preţul creditelor nu avea la bază risculasumat.
Statul trebuie să vină cu politici dedezvoltare
Potenţialul de creştere a credită riiexistă, spune Pârvu, care vorbeşte la rândul său despre nevoia castatul să vină cu politici pe termen lung pentru susţinereaanumitor sectoare astfel încât şi băncile să aibă curaj să seimplice.
"Ar trebui să intervină statul cu strategiicare să asigure că se întâmplă ceva pe termen lung.
Dacă ar veni statul şi ar spune: «Hai săfacem un combinat pentru alimente», sigur că am merge, e nevoie deaşa ceva.Dartrebuie să avem siguranţ a că există o perspectivă pe termen lung",afirmă Pârvu. El vede potenţial în infrastructură, dar şi înagriculturăsau producţia deenergie.
