♦ Poţi deveni investitor la bursă doar de la 18 ani, dar până atunci părinţii îţi pot investi alocaţia în acţiuni, mai ales în contextul în care contactul cu educaţia financiară a copiilor începe chiar din clasele primare. Practic, cei mai tineri exponenţi ai Gen Z, care au acum circa 12 ani, deja ştiu că banii la saltea nu sunt soluţia ♦ Un simplu calcul arată că dacă cineva ar fi alocat 100 de lei lunar din 1998 la bursă, acum ar fi avut bani de o garsonieră frumoasă, într-o zonă bună a Bucureştiului ♦ Ca o coincidenţă, anii 1997 şi 1998 sunt anii de start ai Gen Z.
Vârsta de la care copiii încep să interacţioneze cu informaţii din sfera educaţiei financiare scade constant în ultimii ani, astfel că unii dintre ei, de cum împlinesc vârsta de 18 ani, devin investitori la Bursa de Valori. Dar până atunci, părinţii pot deveni investitori la bursă în numele viitorilor adolescenţi prin direcţionarea sumelor din alocaţie, de exemplu, către investiţii la bursă. De la începutul acestui an, alocaţia lunară pentru copiii cu vârste între 2 şi 18 ani a ajuns la 292 de lei faţă de circa 255 lei. Dar de fapt, statisticile BVB arată că ai nevoie chiar de mai puţini bani pentru a începe o investiţie la bursă cu efect de multiplicare semnificativ. Singurul lucru necesar pentru investiţia la bursă este răbdarea.
„Încă din primele zile de naştere ale copilului i-am deschis acestuia un subcont pe contul principal pentru ca atunci când bebe împlineşte 18 ani să poată să studieze oriunde vrea şi să viziteze cât mai multe locuri. Alimentez subcontul cu câte 200-300 de lei, fie când iau eu salariul, soţia sau când bebe primeşte alocaţia. În aproape trei luni bebele are 2.000 de lei în acţiuni Petrom cu un profit de 95 de lei. Aşa cum la el urmează diversificarea în câteva luni, aşa o să urmeze şi în portofoliu“, spune Gabriel, 33 de ani, investitor din 2018.
Desigur, nimeni nu ştie cum va arăta lumea financiară peste 10-15-18 ani (şi nici chiar mâine), dar luând în calcul randamentul mediu anual din ultimii 15 de ani pentru indicele BET cu tot cu dividende de 18% şi depunerile constante de 200 de lei pe lună, suma rezultată la majoratul lui bebe ar fi de 440.000 de lei, arată calculele ZF. Însă acesta este un calcul pur statistic, cu şanse substanţiale ca suma finală să fie diferită, în sens negativ sau pozitiv.
Statisticile furnizate de BVB arată o evoluţie surprinzătoare pentru cineva care a investit câte 100 de lei în acţiuni începând cu 1998, adică atunci când s-au născut primii exponenţi ai Gen Z. Astfel, cifrele vorbesc de la sine: 100 de lei investiţi lunar în marile companii de la Bursa de Valori Bucureşti ar fi adus după 25 de ani aproximativ 385.000 lei (77.000 de euro). Iar asta doar cu 100 de lei pe lună, echivalentul câtorva cafele de specialitate. Cu aceşti bani, investitorul poate să îşi ia o garsonieră nouă într-o zonă bună a Bucureştiului, un vis pentru majoritatea tinerilor Gen Z. Dar ce este de reţinut este că bursa este un maraton şi este o platformă de a transfera banii de la cei nerăbdători la cei răbdători.
Spre comparaţie, din 1999 încoace aceeaşi sumă de bani la depozite ar fi adus 70.000 de lei, în S&P500 de pe Wall Street 206.000 lei, iar în STOXX600 al burselor europene aproximativ 111.400 de lei, potrivit calculelor BVB. Cu alte cuvinte, investiţiile pe termen lung de la Bucureşti au fost cu mult superioare altor plasamente. Şi mai simplu: în ultimii cinci ani bursa s-a triplat. Ceea ce valora atunci 1.000 de lei, astăzi valorează 3.000 de lei.
Sursa datelor este Refinitiv, BVB, BNR, iar calculele au fost realizate de BVB. Simularea a fost efectuată ţinând cont de investirea unei sume de 100 lei lunar în ultimii 25 de ani, până în luna mai 2024 inclusiv, în indicii prezentaţi în grafic.
În cazul pieţei de acţiuni din România, performanţa cu randament total (incluzând reinvestirea dividendelor) este disponibilă începând din luna octombrie 2012, anterior acestei date performanţa inclusă în simulare este una de preţ, neincluzând dividendele, şi este măsurată prin indicele BET.
Similar, în cazul indicelui STOXX 600 GR performanţa de randament total este disponibilă începând din ianuarie 2001. Ca reper, pentru investirea într-un depozit la termen s-a folosit rata de dobândă de referinţă a pieţei monetare interbancare, ROBID 12M. Simularea a fost realizată în valoare nominală şi nu ţine cont de costuri de tranzacţionare sau alte tipuri de costuri.
Performanţa trecută nu reprezintă o garanţie a performanţei viitoare, iar pieţele financiare pot performa diferit în viitor.
„Investiţia la bursa românească realizată în fiecare lună şi pe termen lung reprezintă o strategie accesibilă majorităţii românilor, este uşor de implementat, iar tranzacţiile se realizează instant şi în deplină siguranţă“, spune Adrian Tănase, director general al BVB.
Astfel, cu doar 0,8 lei un investitor poate cumpăra o acţiune Petrom şi se poate prezenta la adunarea generală a acţionarilor pentru a vedea cum se votează pentru evoluţia celei mai mari companii din România. Cu 33 de lei devine acţionar al celei mai mari bănci din România, Banca Transilvania, iar cu 6 lei se poate lăuda că este acţionar la cel mai mare furnizor de gaze naturale din ţară.
Practic, poţi să investeşti în companii ale căror produse sau servicii deja le foloseşti. Alimentezi motorina de la Petrom? Din plinul făcut de tine compania distribuie dividende. Te-ai împrumutat pentru cel mai nou model de iPhone? Atunci nu doar Banca Transilvania şi Apple au de câştigat, ci şi tu ca investitor.
Analiştii spun că cel mai important în materie de investiţii este să începi să pui banii să lucreze pentru tine. Suntem mai conectaţi ca niciodată, mai prezenţi pe reţele de socializare ca oricând. Printr-o aplicaţie, la brokeri precum TradeVille, Investimental şi BT CP, ai devenit acţionar.
Bursa de Valori Bucureşti este la maxime istorice după o creştere de aproximativ 59% în ultimul an, printre cele mai bune performanţe la nivel mondial. Evoluţia a fost susţinută de valul de investitori veniţi odată cu listarea Hidroelectrica şi de rezultatele financiare îmbunătăţite ale companiilor care s-au tradus în dividende consistente din partea marilor companii.
