Cu anuarul Cei mai mari jucători din economie (CMMJE) cel mai complicat a fost la lansare, la prima ediţie, în 2006. A trebuit să definim practic 80 de pieţe – cele mai importante din economie - şi apoi să stabilim cei mai mari zece jucători.
Apoi, nu a trebuit decât să actualizăm datele şi să scoatem sau să adăugăm jucători noi, în funcţie de dinamica sectorului.
Aparent, încadrarea companiilor în funcţie de CAEN, codul de activităţi de la Registrul Comerţului, ar fi trebuit să facă foarte facilă toată această treabă, dar de multe ori sunt companii care la Registru apar încadrate într-un sector, dar în realitate nu reprezintă un jucător real din acel domeniu.
Spre exemplu producători de scaune de maşină, deci de componente auto, încadraţi la firme de mobilă sau firme de IT încadrate la CAEN-ul de consultanţă. Plus că numeroase firme au mai multe tipuri de activităţi, comerţ şi producţie, iar în producţie de asemenea pot avea preponderenţă pe o piaţă sau alta.
De aceea, abia ochiul redactorului care acoperă sectorul respectiv de activitate este cel care poate aşeza în pagină adevăraţii competitori dintr-un sector sau altul de activitate.
Miza CMMJE este de a avea o fereastră spre primul nivel al economiei – primii 10 jucători din punctul de vedere al cifrei de afaceri – de la energie, petrol, gaze, construcţii, materiale de construcţii, siderurgie, îngrăşăminte chimice sau ciment până la servicii precum IT&C, avocatură, publicitate, audit sau e-commerce.
An după an, pe măsură ce economia a evoluat, am introdus noi topuri: proprietari de malluri, producători de energie verde, firme de e-commerce. Este interesant de văzut pieţele unde au devenit pe parcurs şi au rămas lideri companiile private cu capital românesc precum închirieri auto - Autonom sau curierat - Fan Courier.
Obiectivul CMMJE este de a avea în 100 de pagini datele esenţiale despre cele mai puternice companii din România. De obicei, firmele îşi fac o carte de vizită din a spune: lucrăm cu 80% sau cu 90% din Fortune 500. Spre exemplu UiPath, o firmă plecată din România, a ajuns să poată spune asta.
O firmă de avocatură sau o cramă nu pot ajunge la sute de milioane de euro afaceri, cât ar fi necesar să intre în Top 500 pe România, dar pentru mediul de business sunt la fel de importante ca un mare jucător din retail care replică acelaşi magazin în 100 de locaţii. Aşa că foarte bine puteţi să utilizaţi acest instrument de business pentru a vă evalua prezenţa pe piaţă, pe diverse „verticale”, cum se spune în limbaj corporatist.
Fiecare din aceste pieţe poate fi la rândul său adusă la grade şi mai mari de detaliere, în funcţie de interes. Însă atenţia cu care este întâmpinat acest anuar în fiecare an arată că interesul pentru a avea o perspectivă globală, cuprinzătoare dar în acelaşi timp simplă şi uşor de parcurs asupra mediului de afaceri local este la nivel înalt.
