Incepand cam de jumatate de an, piata Internetului din Romania s-a inscris, din toate punctele de vedere, pe o tendinta neta de crestere (masurata prin venituri ale furnizorilor de Internet, banda nationala si internationala consumata de clienti, diversitatea serviciilor).
In mod normal, aceasta ar fi tendinta care trebuie sa se mentina cativa ani de acum inainte, spune Marius Panait, directorul general al KPNQwest Romania.
Cu toate ca numarul calculatoarelor conectate la Internet este in crestere, numarul de calculatoare care revin la mia de locuitori este foarte mic in Romania, deci exista "spatiu de din toate directiile", considera acelasi.
Daca ar fi sa ne uitam foarte spre Vest, mai bine spus peste Ocean, tendinta pietei este in acest moment inversa, pentru ca aici, desi nu se poate vorbi de o saturare, piata a ajuns la maturitate.
De fapt, se manifesta un fenomen ciclic, spune Panait: "oferta a devenit mai mare decat cererea, preturile au scazut considerabil, unii operatori au disparut sau vor fi cumparati de marile firme, care se vor mentine. Dupa o vreme, cererea va fi mai mare decat oferta si se va relua ciclul".
Spre deosebire de Statele Unite, pe pamant romanesc "cererea va fi mai mare decat oferta pentru mult timp de aici inainte".
Marius Panait crede ca una dintre marile probleme cu care se confrunta companiile furnizoare de comunicatii de date bazate pe protocol Internet este lipsa banilor necesari pentru plata furnizarii serviciilor Internet, lipsa care are legatura, poate, si cu un fel deficitar de educare a pietei.
Internetul poate salva multe costuri intr-o afacere, iar rolul companiilor care il furnizeaza este sa-i faca pe intreprinzatori sa constientizeze aceasta.
Dovada sunt companiile pentru care Internetul este : nu numai ca acestea si-au salvat costuri, transmit informatii de la un sediu la altul, facturi, baze de date, organizeaza videoconferinte, dar au inceput sa faca afaceri online.
Dupa un cincinal
Peste cinci ani, estimeaza Panait, structura pietei se va pastra dar, cu certitudine, se va schimba peisajul. Cel mai important moment va fi, indiscutabil, 1 ianuarie 2003, cand piata comunicatiilor se va liberaliza: "Nu inseamna ca fix atunci vor aici zece provideri internationali care sa isi ofere serviciile.
Costurile insa vor scadea, va aparea concurenta in telefonie si va fi momentul cand si alti operatori vor dori sa investeasca".
Managerul de la KPNQwest se asteapa ca dupa acest interval, pe piata sa actioneze cinci-sase operatori mari - intre ei si RomTelecom - care sa ofere servicii integrate (comunicatii de date, telefonie, Internet, voce).
De asemenea, vor exista de doua-trei ori mai multi operatori cu acoperire nationala, firme de cablu TV, cei patru operatori GSM, mai multe companii care, in tara, vor incerca sa isi faca retele regionale si sa cumpere infrastructura de acces international.
Momentul in care companiile multinationale vor ajunge sa investeasca in Romania va coincide cu acela al clarificarii legislatiei si al functionarii reale a unei piete libere, eliberate de monopol, aâ¬oin care sa invinga cel mai bun si nu cineva cu ajutoare legislative".
Panait crede ca ar fi posibil ca un jucator major, de calibru international, sa isi faca aparitia si mai devreme, pentru a pregati momentul ianuarie 2003, desi, spune tot el, este putin probabil ca intr-un an si jumatate cineva sa isi poata construi o retea la nivel national.
Dincolo de e-mail sau pagina CNN
In ce priveste KPNQwest Romania, managerul companiei declara ca targetul sau este ca, pana la sfarsitul anului sa devina lider de piata pentru domeniul de network communications.
La sfarsitul anului trecut, cota de piata a KPNQwest era de 7%, pentru ca in prezent sa ajunga la 15%. El crede ca firma are fata de ceilalti competitori un plus care o avantajeaza, anume expertiza si experienta internationala a celor trei mari: "telecomul KPN, telecomul si providerul Internet Qwest si bagajul de cunostinte pe care l-a reprezentat EUnet".
Panait crede ca dezamagitoare este deocamdata penetrerea Internetului in zona de business, principala arie de actiune a KPNQwest Romania: in timp ce jumatate din companiile straine care opereaza in tara au Internet, penetrarea in randul companiilor romanesti este undeva la zece%.
De vina este contextul economic dificil, in care firmele sunt nevoite sa isi cheltuiasca cu parcimonie banii, in conditiile in care Internetul este inca perceput ca un serviciu de lux.
Aici, crede managerul de la KPNQwest, este clou-ul succesului: sa ii convingi pe oamenii de afaceri ca Internetul nu este numai e-mail sau pagina de la CNN ("asta-i cand ai timp de pierdut"), ci un vehicul pentru comert si afaceri. "Internetul este si e-mail, dar ca metoda de comunicare cu colegii, partenerii, headquarters-ul".
"Romanul acasa cu Internetul" este deocamdata o realitate mai indepartata. Marius Panait crede ca pentru o asemenea situatie este nevoie, mai intai, sa ai suficiente calculatoare.
Desi statisticile oficiale "nu arata grozav", piata neagra si cea second hand sunt suficient de dezvoltate pentru impatimitii de Internet.
"Dublu din cat arata cifrele au acasa calculatoare. Nu sunt performante, dar pentru Internet nu-ti trebuie cine stie ce Pentium sofisticat. Cred ca in jumatate de an televiziunile prin cablu vor oferi o solutie relativ ieftina prin care omul va avea acasa televiziune, radio si Internet. Problema este, din nou, cea de cost".
De la artistii tehnici la afacerea pura
Marius Panait spune ca una dintre glumele negre in legatura cu mediul de afaceri din Romania suna asa: "Un contract dintre doua firme este bun atata vreme cat lucrurile merg bine.
Daca insa ceva nu merge bine intre companii, nu mai avem ce face cu acel contract". Altfel spus, daca asupra unui document care angajeaza partile pluteste norul unui precedent de incalcare a disciplinei contractuale, respectivul document este sortit esecului. Fiindca, mai mult decat orice, firmele internationale tin la estimari clare si la "biblia" contractului.
Fiind o persoana care cunoaste bine istoria trecuta si recenta a KPNQwest Romania (s-a angajat la EUnet in 1994, la un an dupa ce firma a venit in Romania, a trecut prin anul de EUnet International, apoi prin momentul Qwest si KPN), Marius Panait apreciaza ca momentul de cotitura a fost trecerea de la EUnet la KPNQwest.
Adica de la o companie orientata tehnic - EUnet, "niste artisti tehnici" - la impunerea stilului business, imprimat de KPN si, inca mai pregnant, de Qwest.
Companie si salariati, in relatie bijectiva
Oamenii care lucreaza la KPNQwest Romania (21 in prezent, 35 pana la sfarsitul anului, media de varsta fiind de 30-31 de ani) trebuie sa aiba un profil bine definit, ceea ce, spune Panait, "creeaza dificultati la angajare".
Cei care iau salariu de aici trebuie sa fie morali, profesionisti, experimentati si, mai ales, capabili ca dupa maxim o luna de la angajare sa poata produce: "ca in matematica, este o relatie bijectiva, intre companie si angajati. Compania ofera un suport serios angajatilor, dar angajatilor li se cere mult de la companie".
Desi provenind in proportie covarsitoare din comunitatea de afaceri, clientii companiei sunt variati, strategia de piata fiind axata pe vanzarea de servicii "de la ISP-istii mai mici la end-userii firme" (Rompetrol, Omnilogic, CCIR, HBO, Lindab etc.)
Marius Panait lucreaza minim zece ore pe zi si nu isi ia mai mult de o saptamana de concediu o data. Prefera muntele, dupa principiul ca in concediu trebuie sa te odihnesti, ceea ce nu ai putea face langa mare - oriunde ar fie ea.
Cat despre timpul petrecut pe Internet, Panait spune ca acesta este confiscat de necesitatile profesionale: "Nu mai am timp sa ma uit la nu stiu ce site cu glume. Asta era la inceput, in perioada romantica".
