Banca Centrală Europeană a început să reducă ratele dobânzilor în această lună după o serie istorică de majorări menite să îmblânzească cea mai îndărătnică inflaţie din zona euro. De atunci, majoritatea oficialilor băncii au fost evazivi cu privire la ce se va întâmpla mai departe, atenţi fiind la recenta reluare a creşterii preţurilor de consum, majorărilor salariale încăpăţânat de ridicate şi tensiunilor geopolitice, scrie Bloomberg.
Investitorii consideră că vor mai veni reduceri de dobânzi de 45 puncte de bază în 2024, echivalând cu o a doua reducere de un sfert de punct şi şanse de aproximativ 75% pentru o alta. Următoarea ar putea veni chiar în septembrie.
Deşi a subliniat că BCE nu se va preangaja la o anumită cale, Olli Rehn, membru al consiliului guvernator al băncii, a arătat clar că a aştepta noi reduceri este ceva raţional. Aşteptările investitorilor ca BCE să relaxeze politica monetară de încă două ori în acest an, împingând costurile de finanţare la 2,25% în 2025, sunt rezonabile, a arătat acesta.
„În caz că vom vedea o continuare a procesului dezinflaţionist, atunci este rezonabil să presupunem că vor menţine această direcţie şi vom continua reducerile de dobânzi“, a subliniat Rehn.
Riscul unor noi şocuri inflaţioniste înseamnă că BCE trebuie să rămână flexibilă în privinţa dobânzilor, a declarat la rândul său Isabel Schnabel, membră a consiliului executiv al băncii. „Am putea fi ameninţaţi de noi şocuri la nivelul preţurilor. De aceea suntem în alertă şi nu ne-am angajat la o cale fixă pentru dobânzi“.
Schnabel a arătat că deşi inflaţia bunurilor încetineşte rapid, presiunile inflaţioniste din sectorul serviciilor se dovedesc mai persistente.
În opinia lui Klaas Knot, există un „caz solid“ pentru ca BCE să decidă cu privire la dobânzi o dată pe trimestru când noi proiecţii economice sunt disponibile. Nesiguranţa încă ridicată şi schimbările structurale din economia mondială fac necesară o „abordare dependentă de date“.
În SUA, la începutul acestui an, oficialii băncii centrale americane (Fed) anticipau că vor reduce dobânzile de trei ori în acest an. Până în iunie, aceştia reduseseră proiecţia respectivă la doar o reducere. Iar acum, unii strategi spun că nu va exista nicio reducere.
Unul arată chiar că Fed-ul ar putea fi nevoit să majoreze dobânzile din nou.
Un număr în creştere de oficiali Fed sugerează că dobânzile ar putea rămâne neschimbate în restul anului, potrivit CNN.
Mary Daly, preşedinte San Francisco Fed, arată că Fed-ul trebuie să fie agil şi „dacă inflaţia va scădea mai lent decât se anticipează, dobânzile trebuie să rămână mai ridicate timp mai îndelungat“.
Preşedintele Chicago Fed Austan Goolsbee vrea să vadă „mai multe luni“ de date solide privind inflaţia pentru a începe să se gândească la reduceri de dobânzi.
Strategii Fed au anticipat la începutul acestei luni că inflaţia va fi mai persistentă în acest an decât anticipaseră şi au menţinut dobânzile la un maxim pe 23 de ani, nivel la care acestea se situează de aproape un an.
