Că România a bătut Polonia la consum nu este o noutate. A făcut-o în 2022. Tot atunci a întrecut şi economii mai mari din zona euro, cum este Spania, potrivit unui indicator al Eurostat. Noutatea este că Ungaria, unde în ultimii ani una dintre cele mai mari frici este că românii îi întrec pe maghiari la nivelul de trai, a ajuns pe ultimul loc în UE şi nu pare că mai are şanse să-şi revină. Şi asta nu pentru că avansează mai lent, sau pentru că stagnează, aşa cum a făcut Polonia anul trecut, ci pentru că retrogradează.
Este o situaţie pe care o parte din presa maghiară a numit-o şocantă. La vestea că Ungaria a ajuns cea mai săracă economie din UE, ziarele proguvernamentale de la Budapesta au reacţionat strigând „fake news“, iar guvernul a dat vina pe războiul din Ucraina. Mai precis, ministerul economiei naţionale a explicat că familiile maghiare au devenit în mod „natural“ mai prudente ca urmare a războiului din Ucraina şi de aceea rata de economisire a gospodăriilor maghiare a crescut, ajungând la 21%, cea mai ridicată cotă din UE.
Portfolio.hu, cel mai popular site de ştiri şi analize economice, a mers până la Banca Naţională a României pentru a căuta o explicaţie şi a găsit-o: în spatele dezvoltării economice a României stă mai degrabă buna funcţionare a pieţei decât un plan strategic cuprinzător al guvernului. Maghiarii au primit cel mai recent şoc în ceea ce priveşte nivelul lor de trai de la un indicator pe care Eurostat îl numeşte „consumul efectiv individual per capita“ exprimat în standardele puterii de cumpărare. Consumul efectiv reprezintă bunurile şi serviciile consumate într-o gospodărie, indiferent de cum au fost achiziţionate sau de cine a plătit pentru ele, familia, guvernul sau vreo organizaţie.
Standardul puterii de cumpărare este o monedă fictivă care ajustează economiile naţionale pentru a nu mai exista diferenţe de preţuri, permiţând crearea unei măsuri comparabile pentru puterea de cumpărare în diferite state. Cu acest indicator, România s-a situat anul trecut la 89% din media UE, cu un punct mai sus decât Spania, a patra economie ca mărime din Uniune, şi Portugalia. Polonia, cea mai mare economie din Europa de Est, a fost la 86% din medie, iar Slovenia, bijuteria economică a regiunii, la 87%. Rezultatul Ungariei a fost de doar 70%, sub cel de 73% al Bulgariei, ţară considerată de la aderare a fi cea mai săracă.
În schimb, la Cehia, cea mai dezvoltată economie est-europeană, rezultatul a fost de 117%. Sora ei mai săracă, Slovacia, a ajuns la 75% din media UE. Dar de remarcat sunt evoluţiie de la an la an. La consumul efectiv individual per capita, Ungaria n-a excelat deloc în ultimii ani. În 2021 era la 70% din media UE. România era la 82%, iar Polonia la 84%. Prin urmare, la acest capitol, lupta se duce între Polonia şi România. În 2022, România a făcut saltul la 88% şi a urcat şi anul următor. Polonia a crescut la 86%, după care a stagnat. Ungaria, însă, după avansul la 72% în 2022 a coborât înapoi la 70% în 2023. A fost anul unei recesiuni uşoare, dar prelungite, pentru economia maghiară, şi al inflaţiei record.
De asemenea, din cauza celei mai puternice inflaţii din UE, Ungaria a avut mult timp cele mai mari dobânzi din Europa. Consumul nu este indicatorul suprem al nivelului de trai şi nici al bunăstării unei familii, după cum spune guvernul Ungariei şi după cum explică şi Eurostat. Fiecare familie consumă după cum vrea şi face cu banii ei ce vrea.
Ungaria stă bine la alte capitole, cum ar fi activele financiare ale gospodăriilor, în creştere – din economiile lor ungurii îşi susţin financiar guvernul prin achiziţia de obligaţiuni (la sfârşitul anului trecut 22% din datoria brută netă a Ungariei era deţinută de gospodării sub forma obligaţiunilor guvernamentale) -, şi averea netă a gospodăriilor, ajunsă la 106% din PIB.
Totuşi, alţi indicatori importanţi arată regres. Unul din aceştia este PIB per capita exprimat în standardele puterii de cumpărare. De aceea mulţi analişti sunt de acord că România ajunge din urmă Ungaria economic şi în unele privinţe a întrecut-o deja.
Pentru a afla ce stă la baza impulsului economiei româneşti, Portfolio.hu a discutat cu Csaba Bálint, membru în consiliul de administraţie al BNR. El a evidenţiat în primul rând dezvoltarea sectorului IT în România, apoi câteva diferenţe dintre cele două ţări. Spre exemplu, România are mai multe centre regionale, în timp ce în Ungaria peisajul este mai dificil deoarece Budapesta şi împrejurimile sunt singurul centru.
În România, în afară de Bucureşti, există centre de creştere precum Cluj, Timişoara, Braşov, Iaşi şi Constanţa cu portul ei, oraşe cu 300.000 de locuitori. „Gândiţi-vă la lucrul acesta: Debrecen este al doilea cel mai mare oraş din Ungaria, cu o populaţie de aproape 200.000 de locuitori, dar dacă ai brusc nevoie de 100 de ingineri acolo, îţi va fi greu să-i găseşti. Pentru Timişoara sau Cluj, aceasta nu este o problemă aşa de mare. Gravitaţia oraşelor mari are efect asupra dezvoltării“, spune Csaba Bálint, care a studiat în Budapesta în anii 2000 şi a putut observa astfel că decalajele dintre capitalele celor două ţări în mare parte au dispărut.
O altă diferenţă este că în România s-a impus o abordare mai clasică şi mai liberală a politicii economice şi aceasta permite o dezvoltare mai rapidă. „Practic, nu există un plan strategic cuprinzător în spatele dezvoltării economiei româneşti. Mai degrabă putem vorbi de buna funcţionare a pieţei. Pentru România, este mai bine să laşi piaţa să funcţioneze cum ştie ea decât guvernul să intervină într-un mod ineficient“, a explicat oficialul de la BNR.
