Vlad Ponta,director general adjunct şi şef divizia corporate şi IMM-uri, Intesa Sanpaolo Bank
♦ Pe lângă riscurile cu care eram deja obişnuiţi, există acum un fel de domino creat de riscuri de natură geopolitică. Sunt tipuri de riscuri pe care le putem cuantifica. Şi riscuri pe care nu le putem cuantifica, evalua
♦ Nimeni nu ştie ce se va întâmpla. De exemplu, noi luăm în calculul riscului şi războiul din Ucraina acum. Am văzut impactul pe care l-a avut asupra agriculturii, impact pe care nu îl cuantificam înainte de conflict, dar acum ne uităm atent.
♦ Trebuie să discutăm ABC-ul. finanţărilor. Există puncte de control la care se uită orice finanţist când decide dacă dă sau nu bani unei companii. Se evaluează viabilitatea, piaţa, plusul de valoare pe lanţ, sponsorii, acţionarii şi abia după aceea se discută cum anume se face restructurarea unei companii, ce metodă se alege.
♦ Întâi trebuie să înţelegem bine situaţia companiei respective. Trebuie să cunoaştem compania. Pentru că vorbim de bani, ai băncii şi ai sponsorilor, şi nimeni nu vrea să îi piardă.
♦ Cred că după 2008-2009 toţi am învăţat că e mai bine să restructurăm, decât să lichidăm. Şi băncile îşi permit acum să aştepte un pic mai mult.
Florin Dragomir, asociat coordonator, Sierra Quadrant
♦ Când vorbim despre zona de creditare de risc, cel mai bine pentru noi este să ascultăm, rar avem ocazia să vedem zona de creditare din bancă vorbind despre zona aceasta, noi avem mai mult de-a face cu ofiţeri din zona de recuperare şi neperformante.
♦ Dacă suntem în zona de restructurare, este clar că vorbim din punctul de vedere al pieţei insolvenţei, de pre-insolvenţă sau reorganizare judiciară. Ne dorim să aflăm cum îşi calculează o bancă constrânsă de condiţiile de eligibilitate riscul bancar când societatea este deja în stres financiar.
♦ Astăzi, după 2022, vorbim de transpunerea directivei A doua şansă în legislaţia românească, după ani de zile de bâlbâială, după 2014, când s-a schimbat semnificativ legea 85. Când zic bâlbâială mă refer la legiuitori, care au încercat să intre cu bocancii în zona insolvenţei, s-a ajuns până la executarea contului de avere.
♦ Lucrurile s-au calmat şi, din punct de legislativ, stăm bine, chiar dacă mai sunt probleme de interpretare a unor norme. Ce înseamnă să finanţez fără să prejudiciez ceilalţi creditori încă nu şi-a găsit o explicaţie în procedură.
♦ Este clar că băncile nu sunt mulţumite la deschiderea procedurii de insolvenţă, pentru că până atunci era o relaţie directă între instituţie creditoare cu garanţii din averea societăţii şi cu garanţii câteodată sau de cele mai multe ori şi personale, şi au intervenit alţi actori, au intervenit creditori concurenţiali, a intervenit o instanţă şi un practician.
Paul Dieter Cirlanaru, CEO, CITR
♦ Există o disponibilitate mare de cash în piaţă în comparaţie cu acum zece ani, fie că vorbim de zona de finanţare, fie din zona de fonduri de investiţii, sunt bani şi atunci discuţia este cât de repede putem să creăm contextul necesar ca atunci când ne uităm la businessurile care se află în primejdie astăzi, să migreze rapid şi efficient spre o nouă viaţă.
♦ Trendul la nivel european este să se uite la businessurile aflate în dificultate ca fiind o mare oportunitate de investiţie, iar fondurile se uită din perspectiva plus valorii pe care o pot genera pentru că fiind multă lichiditate, anumite fonduri încep să se uite aici, unde marjele pot fi mai mari şi oportunităţile mai bune.
♦ Acum, în momentul în care un activ ajunge în piaţă, nu mai stă acolo 5 ani, el este foarte repede cumpărat. În plus este o oportunitate de a finanţa proiecte noi. Este o activitate care înceapă să crească.
♦ O deschidere mai mare spre a restructura preventiv, poate asigura un portofoliu mai sănătos pe viitor şi în acelaşi timp deschide şi calea către investiţii mai mari, pentru că noi încă avem o granularitate foarte mare în multe domenii. Există interes de a intra în zona aceasta de achiziţii. Piaţa este mult mai clară şi este un pas de a înţelege că poate fi o oportunitate foarte mare de business, de a asimila astfel de active în portofoliu.
Codruţa Furtună, director vânzări şi distribuţie, Allianz-Ţiriac Asigurări
♦ Nu putem vorbi de o relansare a bancassurance-ului. Noi am pornit în parteneriatul acesta în 2018 şi am scalat anual. Am avut un trend extrordinar pentru că am pornit de la o bază zero. În regiune, în Italia, partea de bancassurance în total asigurări de viaţă este de 84%, în România este sub 50% ca punct de plecare în zona de bancassurance.
♦ Noi, local, în 2022 am avut o contribuţie ca venit în total PIB de 1,18% cu o uşoară deteriorare a poziţiei în 2023. De fapt şi UE a avut o deteriorare a contribuţiei, numai că acolo ponderea asigurărior în PIB este de 7 ori mai mare. Întrebarea este cum recuperăm decalajul acesta.
♦ Sunt multe lucruri pe care încă nu le facem, dar la nivel aspiraţional suntem aliniaţi la nivelul managementului pentru a construi un model mai pronunţat.
♦ Întotdeauna este loc de îmbunătăţire. Merg produsele care au un user experience foarte bun, indiferent cine ar fi utilizator final, clientul final al băncii sau angajatul bancar care promovează produsul respectiv. Cred că fluxul sau digitalizarea, optimizarea fluxurilor este esenţială pentru a împinge produsul către clientul final.
♦ Noi nu promovăm deocamdată RCA, care este un produs reglementat, prin intermediul UniCredit. Putem să ne rezumăm în a discuta despre produsele de life care funcţionează destul de bine şi produsele non-life. Avem împreună acum, împreună cu UniCredit, la raft 11 produse pe care le adresăm atât în retail, peroanelor fizice, tuturor segmentelor de persoane fizice, cât şi către companii.
Cosmin Vladimirescu, general manager, Mastercard România şi Croaţia
♦ Misiunea noastră nu este să rămânem foarte strâns legaţi de carduri, chiar dacă ele sunt declinate digital în tokenuri, cred că viitorul este despre multitudinea de opţiuni, iar jobul nostru este să explorăm şi alte căi de tranzacţionare. Nu vrem să influenţăm decizia consumatorilor despre modul în care să facă plăţile, ci doar să le dăm cât mai multe opţiuni.
♦ Digitalizarea este unul dintre trenduri în 2024. Un alt trend înglobează crearea de beneficii cât mai aproape de ce-şi doreşte fiecare consumator. Este pasul următor după segmentare. Toţi clienţii sunt diferiţi, cu nevoi speciale.
Pasul următor este în a identifica aceste preferinţe ale consumatorilor cu o granularitate cât mai mare, iar după aceea crearea de beneficii care să răspundă acestor cerinţe. Cu cât avem mai multe date, cu cât avem mai multe tranzacţii, putem să venim cu beneficii mai exacte pe nevoia consumatorului.
♦ Aplicabilitatea plăţilor digitale este din ce în ce mai redusă pe măsură ce ne îndepărtăm de marile aglomerări urbane. Este firesc. Nu poţi să digitalizezi cardurile pe care nu le-ai vândut încă atîta timp cât nu ai ce să faci cu ele acolo. Educaţia financiară merge mână în mână cu efortul de digitalizare. Sistemul bancar pune produse foarte competitive în piaţă, dar este nevoie de educaţie. Oamenii trebuie să înţeleagă că nu există riscuri asociate, ci doar beneficii. Trebuie să ştie cum să le folosească.
♦ În România există loc de creştere în piaţă pentru plăţile digitale. Avem cel puţin 30% din incluziune financiară, şi 70% din conversia numerarului.
Valentin Voinescu, partener, NNDKP
♦ Este un punct de inflexiune. Se simte că am ajuns într-un punct în care trebuie să ne asumăm relevanţa pe care o avem în această parte a Europei. Dacă ne uităm unde se fac banii în zona bancară, în afară de retail banking, avem infrastructură, energii regenerabile, avem companii antreprenoriale mari, care pot accede la credite bancare locale. O multinaţională nu va fi un business pentru o bancă locală.
♦ Asistăm la un moment de ezitare. Numărul de tranzacţii noi, care s-a redus, este o provocare. Vedem mai ales refinanţări.
♦ Avem tot mai mult nevoie de activitate de turn-around, de restructurare. Am avut la un moment dat un grad de NPL de 24% şi s-a apelat mult la varianta de faliment a firmelor. Nu mai putem face la fel în prezent. Avem multă forţă de muncă acolo, avem EBITDA potenţial. Nivelul de flexibilitate de a închide un business şi de a face altul în loc este foarte redus la nivel european. Trebuie să conservăm energia vitală din aceste companii
♦ Campionii antreprenoriali români şi companiile cu capacitate de restructurare reprezintă două resurse importante pentru sectorul bancar. E o oportunitate foarte mare pe acest segment
♦ Legislaţia locală, mai ales în sectorul bancar, are un grad de stricteţe pe care la un moment dat trebuie să îl revizităm. De exemplu, provizionarea, modul în care poţi trata un caz subperformant. Bancherii înţeleg bine situaţia clientului, dar au puţine pârghii pe care le pot folosi pentru client.
♦ Altă temă importantă este partea de ESG. Noi vedem în primul rând zona de guvernanţă, de social. Am avut multe companii care şi-au îmbunătăţit partea de guvernanţă corporativă, care te ajută apoi la costuri, să atragi investiţii, investitori
