Cu politicieni precum un baron al petrolului certat cu legea într-un scandal de vânzare de vize şi foşti miniştri condamnaţi pentru abuz de putere, partidul conservator PiS din Polonia, clasat pe locul doi în alegerile europarlamentare, va aduce câteva feţe controversate în noul Parlament European. La fel vor aduce şi alegerile din Cehia, care au deschis larg drumul spre Bruxelles şi Strasbourg partidului condus de fostul premier Andrej Babiš, acuzat, judecat şi achitat într-un scandal de fraudă cu fonduri europene. El şi-a făcut deja cunoscută agenda europeană.
“Ne vom lupta să decuplăm preţurile electricităţii de preţurile electricităţii produse prin arderea gazelor naturale, să inversăm interdicţiile privind motoarele cu combustie internă şi să scăpăm de permisele de emisii de gaze cu efect de seră pe care oamenii sunt forţaţi să le plătească pentru locuinţele lor, carburanţi şi altele”, a spus Babiš, liderul ANO.
Partidul său a înfrânt umilitor în alegeri europarlamentare coaliţia de centru dreapta aflată acum la guvernare, după cum scrie Radio Praga. Dar nu aceasta a fost surpriza cehă, ci ascensiunea unei coaliţii de extremă dreapta, Prísaha a Motoristé (Jurământ şi Motorişti), condusă de un fost pilot de curse şi influencer controversat, Filip Turek.
Formaţiunea sa şi-a asigurat două locuri în Parlamentul European şi a ieşit din alegeri ca a treia forţă politică a ţării, cu toate că nu are reprezentanţi în parlamentul ceh. Turek, care nu se sfieşte să afişeze simboluri naziste sau semne de simpatie pentru partide neonaziste, precum Zorii de Aur din Grecia, a promis că va veni la Strasbourg la prima sesiune plenară a PE cu o maşină cu “o amprentă uriaşă de carbon”. Pentru astfel de mesaje, Prísaha a Motoristé a primit 10% din voturile cehilor, notează Euractiv.
În Europa de Est, alegătorii din Ungaria au făcut cea mai mare surpriză. Acolo, ungurii şi-au ales şi reprezentanţii în Parlamentul European şi primarii. Un partid tânăr, Respect şi Libertate (Tisza), al avocatului Péter Magyar, a devenit principala forţă de opoziţie. Iar Magyar nu şi-a ascuns intenţia de a ataca poziţia liderului Fidesz al premierului Viktor Orban. Sau regimul semiautoritar al lui Orban, cum este descriesă guvernarea actuală.
La europarlamentare, Tisza a obţinut 30% din voturi într-un scrutin cu prezenţă la vor record pentru Ungaria. Partidul a primit astfel şapte locuri în PE. Fidesz, care deţine guvernarea de aproape un deceniu şi jumătate, a atras 45% din voturi şi şi-a asigurat 11 locuri în PE, cu două mai puţine decât în 2019. Însă, ca număr total de voturi, a primit cu 200.000 mai multe decât în alegerile anterioare. Acest lucru arată, spun unii analişti, că Fidesz nu pierde nici putere şi nici popularitate. “Regimul” său nu este în pericol.
Însă este excepţional drumul parcurs până acum de Tisza, cu Magyar la cârmă. Magyar conduce Tisza din aprilie şi susţinea în primăvară că are doar 14 colegi.Partidul nu are oameni în parlamentul naţional. Şi Tisza şi actualul lider au avut legături puternice cu Fidesz, care în trecut obişnuia ca în preajma alegerilor să creeze o serie de partiduleţe pentru a dilua electoratul opoziţiei. Desprinderea de partidul aflat la guvernare s-a făcut când preşedinta ţării Katalin Novák, aliată a lui Orban, a fost executată politic într-un scandal de pedofilie.
De asemenea, Magyar a fost soţul Juditei Varga, fost ministru de justiţie care a demisionat în februarie 2024 din cauza aceluiaşi scandal de pedofilie. Magyar a văzut în acestă furtună o oportunitate şi a creat o mişcare antisistem cu orientare de centru-dreapta care se adresează alegătorilor din clasa de mijloc şi transmite mesaje anticorupţie.
Presa proguvernamentală insistă pe scenariul în care alegerile de fapt au consolidat puterea Fidesz şi merge mai departe subliniind cum aliaţii europeni ai lui Orban şi-au întărit şi ei puterea. Marine Le Pen din Franţa şi Giorgia Meloni din Italia sunt numele cele mai cunoscute. Aceasta în timp ce “Vestul schimbă direcţia spre dreapta, iar Estul către stânga”, după cum titrează Hungary Today.
Totuşi, EUobserver, un observator al vieţii din interiorul UE, crede că odată cu ascensiunea lui Magyar începe o nouă eră în politica ungară. În Polonia, PiS a rămas o forţă politică. A obţinut 36% din voturi, în timp ce coaliţia de partide aflată la guvernare şi condusă de Donald Tusk a fost votată de 37% din alegători. A fost o victorie la limită pentru Coaliţia Civică, rezultatul arătând o societate puternic polarizată.
Strategia PiS a fost de a renunţa la europarlamentari cu experienţă, unii chiar veterani ai politicilor europene, mizând în schimb pe figuri populare în rândul alegătorilor săi. Printre aceştia se numără Mariusz Kaminski şi Maciej Wasik, doi foşti miniştri condamnaţi în decembrie anul trecut la câte doi ani de închisoare fiecare pentru abuz de putere în funcţiile lor anterioare. Cei doi au fost arestaţi în ianuarie, în ciuda încercărilor preşedintelui Andrzej Duda, fost membru PiS, de a le oferi refugiu în palatul prezidenţial.
Cât timp au stat în închisoare, ei au fost etichetaţi de PiS ca deţinuţi politic şi victime ale „regimului lui Tusk”. Liderii partidului au susţinut că Kaminski a fost torturat în închisoare prin hrănirea forţată în timpul grevei foamei. Cei doi au fost în cele din urmă graţiaţi de Duda.
