Democraţii de top i-au cerut lui Joe Biden să renunţe la candidatura sa pentru realegere, după ce prestaţia sa ezitantă în dezbaterea prezidenţială cu Donald Trump a reaprins îngrijorările cu privire la vârsta preşedintelui în vârstă de 81 de ani şi la aptitudinea sa pentru funcţie.
Vorbind joi seară cu o voce răguşită, Biden s-a împiedicat în mod repetat de cuvinte şi a dat răspunsuri incoerente sau a părut să îşi piardă şirul gândurilor, în timp ce Trump l-a acuzat că este cel mai prost preşedinte din istoria SUA.
Ce se întâmplă dacă unul dintre ei iese brusc din cursă - sau moare? Lupta pentru succesiune ar putea fi complicată.
Cât de probabil este acest lucru?
Nu foarte, spun pieţele de pariuri. Potrivit RealClearPolitics, cei doi candidaţi rămân mari favoriţi la câştigarea votului din 5 noiembrie - pariorii pun aproape 87% şanse pe o victorie a lui Biden sau Trump.
Ambii candidaţi au depăşit acum durata medie de viaţă a bărbaţilor din SUA.
Dar cele mai mari obstacole ale lui Trump sunt problemele sale juridice - atât posibilitatea redusă ca el să fie condamnat luna viitoare la închisoare, cât şi facturile sale juridice colosale.
Între timp, teoreticienii conspiraţiei şi susţinătorii lui Trump au speculat luni de zile că Biden va fi forţată să părăsească cursa, pentru a fi înlocuită fie de Michelle Obama, fie de guvernatorul Californiei, Gavin Newsom, fie de un alt democrat.
Anxietatea alegătorilor cu privire la vârsta lui Biden i-a determinat, de asemenea, pe unii comentatori democraţi să se întrebe dacă acesta ar trebui să fie înlocuit pe listă. Această dezbatere a atins apogeul în februarie, după raportul consilierului special Robert Hur privind gestionarea de către Biden a documentelor clasificate, care l-a descris drept "un om în vârstă cu o memorie slabă".
Dar ambele partide par hotărâte să lupte pentru Casa Albă cu doi candidaţi nepopulari. Niciunul dintre candidaţi nu a indicat de la distanţă că ar renunţa la cursă de bună voie.
Ce se întâmplă dacă Trump sau Biden renunţă sau mor înainte de convenţii?
Ambii candidaţi au câştigat cu uşurinţă votul primar al partidului lor la începutul acestui an. Dacă ar renunţa acum, ar fi de datoria delegaţilor la viitoarele convenţii republicane şi democrate să găsească înlocuitori.
Astfel, convenţia republicană din iulie de la Milwaukee sau convenţia democrată din august de la Chicago s-ar asemăna cu convenţiile de acum câteva decenii, când candidaţii se adresau delegaţiilor din fiecare stat pentru a obţine voturile din sală.
A mai renunţat un candidat la preşedinţie?
Da, dar atunci când regulile primare ale partidelor erau diferite.
Lyndon Johnson, preşedintele democrat în exerciţiu în 1968, a şocat naţiunea în luna martie prin retragerea din cursă, spunând că preşedinţia nu trebuie să fie pătată de "diviziuni partizane", în timp ce se concentra pe controversatul război din Vietnam.
Robert F Kennedy, care spera să fie candidatul, a fost asasinat în iunie, lăsându-l pe Hubert Humphrey să câştige sprijinul partidului la o convenţie de la Chicago marcată de proteste legate de război. Democraţii se pregătesc pentru proteste împotriva războiului - de data aceasta în Gaza - la convenţia lor din acest an, din nou la Chicago.
La patru ani după retragerea şocantă a lui LBJ, democratul Thomas Eagleton a renunţat să mai fie contracandidatul candidatului partidului la preşedinţie, George McGovern. Comitetul Naţional Democrat a preluat controlul asupra procesului de înlocuire, stabilind un precedent.
