Armata Română a renunţat la o licitaţie de 1,25 miliarde euro pentru construirea a patru corvete şi modernizarea a două fregate şi intenţionează să cheltuiască acum 1 miliard de euro doar pentru modernizarea fregatelor tip 22 cumpărate de la Marea Britanie, la mâna a doua, în anii 2000.
Aceste nave au deja aproape 40 de ani vechime şi o sursă din apărare ne-a spus că modernizarea lor ar costa mai mult decât construirea unor nave noi, eventual mai mici şi mai compacte, din categoria corvetelor sau fregatelor uşoare, notează www.monitorulapararii.ro.
Se pare că Ministerul Apărării Naţionale a solicitat deja cererea de propuneri către o companie americană, dorinţa oficialilor MApN fiind un contract guvern la guvern, care ar evita obstacolele unei licitaţii, dar nu garantează cel mai mic preţ şi nici implicarea industriei naţionale de apărare.
La sistemele de armament şi senzori, de exemplu, cea mai bună compensare ar fi ca industria de apărare să fie implicată în producţia de componente sau de muniţii, în condiţiile în care doar o rachetă antinavă sau antiaeriană costă în jur de 2 milioane de dolari.
Propunerea de preţ va sosi în această vară şi nu va fi una ieftină. Nici componenta timp nu justifică o astfel de acţiune, deoarece operaţiunea ar dura până în anul 2028, când fregatele vor depăşi deja 40 de ani, perioadă în care navele de luptă NATO sunt deja casate.
Pentru a fi rentabilă modernizarea fregatelor, acestea ar mai trebui folosite cel puţin 30 de ani şi ar ajunge la o vechime de peste 70 de ani la casare.
Se face aceeaşi greşeală ca în cazul achiziţiei avioanelor F-16. Nici nu au venit toate aeronavele din Norvegia şi nici nu au fost modernizate toate din Portugalia că deja trebuie să cheltuim bani pe F-35, când puteam să facem acest lucru de prima dată şi economiseam peste un miliard de euro şi am fi avut de la început o capacitate de luptă de ultimă generaţie.
Totodată, surse din apărare au spus pentru Monitorul Apărării şi Securităţii că instalarea sistemelor de armamente propuse de Forţele Navale implică modificări structurale semnificative, ceea ce ar putea pune în pericol securitatea navelor şi a echipajului. Fregatele Tip 22 au avut principala misiune lupta antisubmarin şi ar avea capacităţi limitate de instalare a unor lansatoare de rachete verticale, dacă ne referim strict la structura de rezistenţă a navei.
Costurile pentru modernizarea celor două fregate ar fi de 1 miliard euro fără TVA, iar timpul de execuţie de 4-5 ani, asta în condiţiile în care timpul de exploatare a lor ar fi de maxim 10 ani.
Forţele Navale mai au în plan şi achiziţia unor nave de patrulare, dar în loc de aceste două programe, ar putea să opteze pentru cumpărarea a două corvete multifuncţionale, ar avea capacităţile de luptă ale unei fregate, dar ar fi noi şi sigure pentru echipaj, şi în acelaşi timp ar fi superioare navelor de patrulare.
Corvetele ar putea fi folosite fără probleme în următoarele decenii, deoarece sunt modulare şi modernizările sunt uşor de realizat, în comparaţie cu fregatele care au fost construite în anii 80, la tehnologia şi ameninţările de atunci.
Ministerul Apărării a renunţat anul trecut la licitaţia pentru construirea a patru corvete şi modernizarea a două fregate, contract estimat la 1,2 miliarde euro, după ce compania de pe primul loc s-a retras, iar instituţia militară nu a găsit 50 milioane în plus pentru oferta de pe locul doi. Dar instituţia militară nu a renunţat de tot la acest program, ministrul Apărării a anunţat că el va fi făcut mai târziu, printr-un program european. Cel mai probabil, corvetele vor costa peste 1 miliard şi vor înlocui fregatele modernizate acum. Se va ajunge la acelaşi rezultat, doar că va dura în jur de zece ani şi vom plăti 1 miliard de euro în plus, fiind cam acelaşi proces ca în cazul aeronavelor F-16 şi F-35. Cumperi întâi ceva mai slab calitativ doar să amâni cu 10 ani şi să cheltui nişte bani în plus.
Nici componenta timp nu poate fi un argument, corvetele pot fi livrate cu 12 luni mai devreme decât modernizarea fregatelor.
Un alt aspect important, echipajul unei corvete noi, cu tehnologiile actuale, ar fi mult mai mic faţă de echipajul unei fregate, chiar la jumătate.
Şi cel mai important, cine garantează securitatea echipajelor celor două fregate vechi de 40 de ani după ce vor fi modificări la structura de rezistenţă a navei?
Sunt multe riscuri pe care şi le asumă Forţele Navale fără niciun avantaj operaţional, singurul avantaj al păstrării fregatelor fiind acela al conservării structurii organizaţionale actuale şi a funcţiilor de conducere. Din această cauză au fost modernizate MiG-urile 21 în locul mult mai modernelor 29, deoarece aveam mai multe şi erau mai multe structuri şi funcţii de conducere. Rezultatul: România a pierdut un sfert din aceste avioane, în multe catastrofe aeriene şi piloţi, în condiţii de pace. Cât de eficiente ar fi fost ele la război?
La fel s-a făcut şi cu submarinul Delfinul, care încă este păstrat chiar dacă nu se va mai scufunda vreodată, dar se păstrează funcţiile şi se cheltuie în continuare bani.
Cu războiul la uşă trebuie să ne gândim foarte bine pe ce cheltuim banii din Apărare: vrem funcţii de conducere, mulţi generali peste structuri stufoase, dar ineficiente, sau vrem unităţi militare pe care atunci când le trimiţi la luptă să fii sigur că o vor şi câştiga?
Fregatele Tip 22 sunt multirol, fiind concepute mai ales pentru luptele antisubmarin în contextul avansului tehnologic al submarinelor sovietice de la sfârşitul Războiului Rece.
Fregata Regina Maria F222 (denumită anterior HMS London -F95) a fost lansată la apă în anul 1984, împlineşte în această toamnă 40 de ani şi a fost cumpărată de România în 2003, după ce a fost disponibilizată în 1999.
Fregata Regele Ferdinand F221 (fostă HMS Coventry - F98) a fost lansată la apă în 1986 şi a fost cumpărată de România în 2003, după ce fusese disponibilizată în 2002.
Marea Britanie a renunţat la fregatele Tip 22 deoarece dorea nave mai mici, modulare, ce puteau fi adaptate cu uşurinţă la noile misiuni şi condiţii de ducere a războiului.
România nu a mai modernizat cele două fregate după achiziţie, ele fiind şi astăzi fără sisteme moderne de rachete antinavă şi antiaeriene.
România este ţara cea mai apropiată de acţiunile de luptă din Ucraina, singura graniţă cu Rusia este cea maritimă, dar exact Forţele Navale nu au primit nicio navă de luptă nouă de decenii.
Oare acest experiment prin modernizarea unor fregate vechi de 40 de ani va garanta rolul acestor nave de descurajare a unei agresiuni ruseşti? Dar cel al unei victorii într-o confruntare armată? Armata Ucrainei ne-a învăţat că navele mari ruseşti sunt vulnerabile la atacurile cu drone şi a reuşit să scufunde sau să avarieze 33 la sută din navele Flotei ruse la Marea Neagră. Nu ar fi cazul ca şi Armata României să înceapă să folosească lecţiile învăţate din acest război?
