Mediul de afaceri este animat de responsabilitatea socială, celebrul CSR, însă asta nu include, se pare, să iasă public şi să ia atitudine cu privire la fenomenele complicate şi grave din societate. De aceea mediul de afaceri nu a ieşit public pentru a comenta dramele de la Credevia şi Ferma Dacilor, protestele profesorilor şi medicilor de familie sau, în ultima vreme, recomandările unor ïnfluenceri ca femeile să fie cuminţi şi să asculte de partenerii lor, indiferent ce le-ar face aceştia.
Mediul de afaceri, după consultări, apreciază că evenimente precum cele enumerate mai sus sunt izolate şi nu reclamă luarea de atitudine în numele responsabilităţii sociale. Este desigur datoria instituţiilor publice – retribuite din taxele, impozitele şi contribuţiile pe care mediul de afaceri le plăteşte – să intervină şi să îşi facă datoria.
Aşadar, este oare cazul ca mediul de afaceri să continue să se uite în altă parte sperând să dispară de la sine fenomenele complicate şi grave din societate? Păi să vedem:
1. Atunci când operezi cu termeni de genul ”şanse egale””, ”diversitate” şi ”incluziune” în propria organizaţie trebuie să fi pregătit să-i susţii şi in societate – ”walk the talk” cum spune jargonul corporatist - şi să amendezi orice afirmaţii sau apropouri cum că exista categorii de populaţie de rang inferior, care trebuie ”educate” de către celelalte.
2. Statisticile Eurostat arată că mediul de afaceri din România a făcut progrese în ceea ce priveşte egalitatea de şanse în ocuparea de funcţii de conducere raportat la celelalte ţari ale uniunii. Procentul cel mai mare de femei, ca membrii ai colectivelor de conducere din anul 2019, s-a înregistrat în Letonia, cu 53%, după care urmează Bulgaria cu 49%, iar locul trei este împărţit între Suedia şi Ungaria cu câte 42%. România se află la mijlocul plutonului cu 35% după Spania şi înaintea Greciei.Situaţia este alta însă atunci când vorbim despre procentul femeilor printre manageri (directori executivi). Aici România este liderul clasamentului, cu 35%, urmată de Estonia şi Lituania (sursa: businessmicrocredit).
3. Ne spune Ministrul Justiţiei Alina Ghorghiu: ”realitatea înfricoşătoare este următoarea: potrivit unui comunicat al Poliţiei Române din această duminică (23 iunie), în primele 5 luni ale acestui an, poliţiştii au intervenit la 49.014 cazuri de violenţă domestică. În aceeaşi perioadă, instanţele judecătoreşti au emis 4.996 de ordine de protecţie. Numărul faptelor penale în domeniul violenţei domestice a crescut în 2024 faţă de anul trecut”.Dacă extrapolăm datele la nivelul unui an avem oriunde între 100 şi 150 de mii de cazuri pe an de violenta domestică, probabil vârful icebergului. În ţara în care 35% din funcţiile de conducere din mediul de afaceri sunt ocupate de femei peste 400 de femei sunt supuse la o forma de abuz în fiecare zi.
În 2024, în România Uniunii Europene, nimic nu este mai mizerabil decât să agresezi fizic sau psihic femei şi copii, nimic mai primitiv decât să ”încurajezi” direct sau indirect astfel de porniri şi nimic mai iresponsabil decât să te uiţi în alta parte închipuindu-ţi că va trece de la sine.
Responsabilitatea socială este cel mai puternic instrument pe care mediul de afaceri îl are la dispoziţie pentru a moderniza România. Dar nu trebuie sa se rezume numai la ajutarea copiilor cu cancer sau boli rare, la ocrotirea seniorilor care au muncit o viaţă întreagă, la plantarea de pomi pentru a reduce dezastrul ecologic, la sponsorizarea elevilor defavorizaţii şi la protejarea unei femei bătute. Mediul de afaceri va fi cu adevărat o forţa în România atunci când va utiliza toate resursele pe care le are la dispoziţie pentru a rezolva cauzele de la rădăcina problemelor din societate.
