Capitala României devine „centrul discuţiilor despre securitatea Europei şi despre soluţiile cele mai acute pentru problemele cu care ne confruntăm”, spune Nicolae Ciucă la cea de-a 31-a Sesiune Anuală a Adunării Parlamentare a OSCE.
„Este o mare onoare să găzduim cea de-a 31-a Sesiune Anuală a Adunării Parlamentare a OSCE. Mulţumesc tuturor celor care au făcut posibilă organizarea la Bucureşti a acestui prestigios eveniment. Am convingerea că dezbaterile din aceste zile vor da naştere unor soluţii şi acţiuni care să contribuie la dezideratul securităţii, al promovării democraţiei şi drepturilor omului în regiune. În aceste zile, capitala României devine centrul discuţiilor despre securitatea Europei şi despre soluţiile cele mai acute pentru problemele cu care ne confruntăm. Suntem la doi ani şi jumătate de la invazia Rusiei în Ucraina. La doar câteva sute de kilometri de locul în care ne aflăm, românii aud sunetul conflictului de dincolo de graniţă. Agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei a făcut ca războiul să revină pe vechiul continent. Este o realitate pe care trebuie să o privim cu realism şi hotărâre, cu o gândire pe termen lung şi acţiuni pe măsură”, a spus Ciucă.
Autorităţile române au decis să nu permită participarea delegaţiilor Federaţiei Ruse şi Belarusului la această Sesiune a Adunării Parlamentare a OSCE, a adăugat liderul liberal: „Misiunea noastră este securitatea şi cooperarea. Cine subminează în mod activ şi deliberat securitatea în Europa, nu poate avea pretenţia să participe la această Adunare. Nu putem accepta ca cineva să abuzeze de principiile şi regulile acestei Organizaţii, în timp ce le încalcă flagrant”.
În abordarea temei centrale a sesiunii - „Rolul OSCE în actuala arhitectură de securitate: o perspectivă parlamentară” – Ciucă a spus că porneşte de la câteva premise: Prima este aceea a urgenţei acţiunii noastre. Ne aflăm într-un an critic atât pentru soarta războiului din Ucraina, cât şi pentru viitorul democraţiei şi al ordinii internaţionale bazate pe reguli. Acţiunea sau inacţiunea noastră vor cântări semnificativ pentru viitorul regiunii. Orice ezitare poate să însemne prelungirea conflictului din Ucraina, adâncirea ameninţării în regiunea Mării Negre, cu grave consecinţe de securitate, economice şi sociale pentru întreg continentul. De aceea, trebuie să ajutăm Ucraina acum, cu tot ce ne stă în putinţă, nu doar pentru a se apăra, ci pentru a câştiga războiul şi a-şi elibera teritoriul.
În contextul conflictului din Ucraina, Ciucă a subliniat încă o dată importanţa întăririi sprijinului internaţional pentru Republica Moldova.
„A doua premisă ţine de relevanţa formatelor multilaterale şi a dialogului pentru rezolvarea conflictelor şi adaptarea la contextul actual. Parlamentele sunt organismele reprezentative ale democraţiilor. Acţiunea noastră la nivel parlamentar trebuie să se ridice la imperativul momentului. A treia premisă este aceea că ne aflăm la intersecţia unei multitudini de crize şi ameninţări care se potenţează reciproc, pe toate cele trei dimensiuni ale acţiunii OSCE: politico-militară, economică şi de mediu, respectiv umană. Războiul se poartă nu doar pe câmpul de luptă, ci şi pe terenul dezinformării, manipulării şi propagandei, care alimentează discursul de ură, extremismul şi radicalismul. Marea bătălie a anului 2024 este aceea între democraţie şi autoritarism, între apărarea ordinii internaţionale bazate pe reguli şi cei care vor să o distrugă, între un mod de viaţă care pune în centrul său libertatea, drepturile individului, toleranţa şi cei care vor să le suprime. Dar bătălia noastră nu se opreşte la anul 2024. Personal, am vorbit în mai multe rânduri despre nevoia unei viziuni pe termen lung, despre un „deceniu al securităţii”, care să includă răspunsuri coerente la toate crizele prezentului şi viitorului: de la cea de securitate la pericolul extremismului şi la impactul conflictelor asupra economiilor, mediului şi oamenilor; de la declinul demografic la provocările generate de migraţie. Acestora li se adaugă incertitudinile care vin din dezvoltarea noilor tehnologii, în special a inteligenţei artificiale. Prin reprezentativitatea sa, acesta este forul cel mai îndreptăţit să ofere o asemenea viziune”, a mai spus Nicolae Ciucă.
În plus, acesta a adăugat că OSCE joacă azi un rol cheie pentru consolidarea securităţii şi cooperării în Europa prin abordarea sa cuprinzătoare: „România a fost şi rămâne un partener determinant şi activ pentru implementarea deplină a principiilor şi angajamentelor asumate. România şi-a propus să fie un model în ceea ce priveşte protejarea şi promovarea drepturilor persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale. Acţiunile noastre sistematice, pe termen lung, au vizat pe de-o parte încurajarea participării politice şi civice şi incluziunea socială. Pe de altă parte, s-au concretizat în strategii complexe pentru a combate orice formă de discriminare şi pentru a proteja drepturile fundamentale ale omului. România se află în prima linie a luptei împotriva antisemitismului şi oricărei forme de discriminare şi de discurs de ură. Vorbesc de la sine politicile adoptate în timp de statul român, dar şi eforturile de informare şi educare a tinerelor generaţii. Reamintesc faptul că România a inclus în programa şcolară de liceu disciplina obligatorie <Istoria evreilor. Holocaustul>. Noua strategie este răspunsul autorităţilor române la evoluţiile îngrijorătoare şi la proliferarea extremismului şi antisemitismului în spaţiul occidental. Pentru România, protejarea şi promovarea drepturilor şi libertăţilor fiecărei persoane şi asigurarea siguranţei cetăţenilor, sub orice formă, este o prioritate absolută”.
Adunarea Parlamentară a OSCE se desfăşoară în perioada 29 iunie - 3 iulie la Bucureşti.
