Discursul preşedintelui Traian Băsescu de miercuri-seară nu a fost poate tocmai ceea ce se aştepta de la şeful statului într-o situaţie tensionată. Preşedintele a reluat teme vechi, a insistat că au fost făcute reforme, dar care este realitatea. De ce percepţia generală este că nu înaintăm. Iată mai jos principalele probleme ridicate de şeful statului în oglindă cu ce spun datele.
Ce a spus preşedintele
1. Evoluţiile interne din ultimii doi ani au suprapus peste criză şi măsuri extrem de puternice de modernizare a statului. Practic, în acelaşi timp, coaliţia aflată la putere, susţinută de mine, a realizat două lucruri extrem de dificile: pe de o parte, lupta cu criza pe care cel mai greu a resimţit-o populaţia, iar pe de altă parte, procesele extrem de dificile de modernizare a ţării. Şi aş aminti: legi extrem de controversate sau nu foarte bine primite de cei cărora li se adresau, Codul penal, Codul comercial, Codul de procedură penală, codul de procedură comercială. (...) legea răspunderii magistraţilor, de asemenea, o lege dificilă şi îndelung dezbătută, legea micii reforme, un alt obiectiv care a împins la dezbatere şi uneori insatisfacţie. Codul muncii, care a avut ca principală măsură flexibilizarea forţei de muncă a fost, de asemenea, un moment în care societatea întreagă a fost afectată, în primul rând din îngrijorarea că ar putea fi mai rău. Aş aminti Legea educaţiei, o lege care a împins către reformarea unui sistem extrem de mare şi care nu a fost profund reformat niciodată de la revoluţie încoace. (...)
2. Aş spune însă că suntem acolo unde trebuie pentru că, în primul rând, datorită eforturilor populaţiei, România a ieşit din recesiune. Sper ca la mijlocul lunii februarie cifrele de la Statistică să confirme că am înregistrat o creştere economică în jurul a 2,5% din Produsul Intern Brut, ceea ce va fi una dintre cele mai mari creşteri economice din Uniunea Europeană.
3. Marea problemă a populaţiei este ce se întâmplă în continuare, iar eu vreau să le spun românilor că ştiu ce trebuie făcut. Va trebui ca, în continuare, într-un parteneriat cu Guvernul, să deschidem acest orizont de ţară nouă pentru români, şi cred eu că printre cele mai importante lucruri sunt revizuirea Constituţiei ca pilon de flexibilizare a statului şi ca răspuns la votul românilor de la referendumul din 2009, noiembrie. (...) Avem nevoie şi de o nouă lege electorală, o lege electorală care să le permită românilor să-i voteze pe cei mai buni şi nu să aflăm că intră în Parlament oameni de pe locul doi, trei sau cinci de pe listele votate de români. Avem nevoie de un comportament modest şi decent al politicienilor. (...)
4. Va trebui să continuăm lupta împotriva corupţiei şi a evaziunii fiscale. Menţionez separat evaziunea fiscală pentru că este un element extrem de important în realizarea veniturilor bugetului de stat. Va trebui să creăm locuri de muncă valorificând banii europeni prin crearea de întreprinderi mici şi mijlocii şi - de ce nu? - prin redeschiderea exploatărilor miniere care au devenit rentabile ca urmare a creşterii costului metalelor.
5. Una era acum 15 ani când s-au închis aceste exploatări (miniere) şi cu totul altul este preţul metalelor în momentul de faţă pe piaţa internaţională. De aceea trebuie să avem curaj să creăm locuri de muncă în minerit.
6. Aş face o menţiune specială: foarte mulţi încearcă să stabilească ce e valoros, ce e important, ce nu e important; vreau să ştiţi punctul de vedere al preşedintelui României, punct de vedere pe care mi l-am format şi în discuţiile cu colegii din Consiliul European. Nu există lucru mai important astăzi, când prefigurăm o criză pe termen mediu şi lung, decât crearea de locuri de muncă. Este singura modalitate de a crea condiţii de viaţă rezonabile românilor şi de a alimenta bugetul de stat cu veniturile necesare pentru a susţine sănătatea, educaţia, armata, ordinea publică ş.a.m.d.
7. Absorbţia fondurilor europene este o altă cheie şi prioritate care ar trebui să fie în atenţia oricărui demnitar al statului român. Avem nevoie de accelerarea programului de autostrăzi, avem nevoie de dezvoltarea agriculturii, avem nevoie de dezvoltarea turismului, avem nevoie de dezvoltarea unei industrii alimentare care să valorifice producţia agricolă în mediul rural.
8. Va trebui revenit pe o altă platformă de încredere, pe o altă voce şi, mai ales, cu eventualele modificări care trebuie făcute proiectului care a fost în tentativă de a intra în dezbatere publică. Avem nevoie de oameni politici credibili şi acest lucru nu se poate face decât prin transparenţa cheltuielilor publice. Degeaba miniştrii vor anunţa proiecte pe care le-au făcut dacă cetăţenii nu vor putea accesa în orice zi site-ul ministerului pentru a vedea aprobările pentru cheltuirea oricărui leu. Numai aşa Guvernul, politicienii de la nivel local, vor putea ieşi de sub suspiciunea fraudării fondurilor publice. Avem nevoie de eficientizarea regiilor autonome şi avem nevoie de desfiinţarea clientelismului politic la nivelul desemnărilor pe funcţii la conducerea acestor regii, dar vreau să ştiţi că acestea vor fi lucrurile pe care eu le voi susţine în continuare, pentru că ele vor permite şi crearea de locuri de muncă, vor permite şi o redistribuire a resurselor către zonele sociale în care într-adevăr avem nevoie, şi nu voi intra în treaba Executivului să spun care sunt acestea; cu certitudine ei le ştiu cel puţin la fel de bine ca mine.
9. În momentul de faţă nu se mai poate miza pe investiţiile străine pentru crearea locurilor de muncă, cel puţin în Europa investiţiile străine au scăzut foarte mult. De aceea, orientarea corectă a resurselor de investiţii pe care le are anul acesta bugetul de stat este esenţială pentru menţinerea locurilor de muncă şi creşterea numărului acestora. De altfel, dincolo de micile programe de susţinere a companiilor, a întreprinderilor mici şi mijlocii, esenţa menţinerii locurilor de muncă în România în 2010, 2011 şi 2012 a fost în alocarea mare de bani pentru investiţii pentru crearea de locuri de muncă.
10. Vă pot spune - doar o menţiune să fac - scurta mea prezentare unde suntem şi ce avem de făcut nu este un program politic, sunt opiniile Preşedintelui României despre ce este de făcut, şi în perioada următoare voi avea, voi încerca prin ieşiri publice să le explic.
Cum stăm de fapt
1. Toate legile amintite de preşedinte au fost adoptate în ultimii doi ani, dar dincolo de contestaţiile pe fond, contestabilă a fost procedura prin care au fost asumate în majoritate - angajarea răspunderii Guvernului. Nici opoziţia nu a cooperat, iar lipsa de consens a fos deplină şi de aici clivajul. Dincolo de astea, este greu de cuantificat beneficiile Codului muncii, de pildă. Premierul Emil Boc s-a lăudat toată vara trecută cu noul Cod al muncii şi raporta săptămânal numărul masiv de contracte de muncă nou semnate în baza noii legi pentru ca ulterior să se dovedească o diferenţă de câteva sute de mii între ce spunea şi realitate: pentru că premierul menţiona doar numărul de contracte noi semnate, dar nu şi diferenţa dintre soldul iniţial al contractelor de muncă şi soldul final al perioadei. Altfel spus, era cum remarca ZF că se întâmpla, ca şi cum premierul şi-ar fi numărat banii câştigaţi, dar nu şi pe cei cheltuiţi. În privinţa legii educaţiei, ea a fost dur criticată chiar de mediul academic, dar Guvernul a mers înainte cu modificarea unei legi care a fost schimbată de peste 100 de ori în ultimii 20 de ani, toate modificările fiind făcute în numele aceleiaşi reforme invocate acum de actualul şef al statului.
2. După doi ani de cădere brutală a economiei (peste 7% în 2009 şi 1,3% în 2010) România a ieşit din recesiune la începutul anului trecut. Creşterea economică în 2011 a fost peste aşteptări - peste 2%, graţie unui an agricol de excepţie. Este aşadar greu de spus în ce măsură mulţumirile trebuie îndreptate către Guvern. Însă consumul (vânzările în comerţul cu amânuntul) au dat firave semne de revenire abia spre sfârşitul anului trecut, după ce s-au prăbuşit cu peste 10% în 2009 şi peste 5% în 2010.
3. Marea problemă a anului 2012 nu este modificarea Constituţiei, ci tot contextul economic. Dacă anul 2011 a fost unul peste aşteptări pentru indicii macro, 2012 se anunţă unul extrem de greu, din cauza situaţiei din zona euro. Europa va reintra în recesiune, după cum arată toate prognozele. România va fi şi ea lovită - va fi problema exporturilor care dacă se vor restrânge, vor lovi în creşterea economică prognozată în jurul valorii de 2%. Preşedintele spune că românii au ajutat prin sacrificiul lor ca ţara să iasă din recesiune, dar lucrurile nu sunt definitiv tranşate În alte privinţe, da, avem nevoie de oameni politici cinstiţi, dar avem şi legi pentru cei necinstiţi. De ce nu se aplică acestea? Oamenii şi companiile se uită cu îngrijorare la ce se întâmplă cu economia şi cu locurile lor de muncă. Dacă principala ţintă a lui 2012 este modificarea Constituţiei, înseamnă că priorităţile sunt răsturnate.
4. Lupta împotriva corupţiei şi a evaziunii fiscale este o poveste extrem de veche. Trebuie continuată, iar preşedintele menţionează în mod deosebit evaziunea fiscală care, combătută, aduce bani la buget. În raportările Finanţelor, încasările bugetare au crescut mai ales ca urmare a majorării TVA şi este greu de urmărit ce bani a adus lupta împotriva evaziunii. Estimările Consiliului Fiscal (ultimele date din rapoartele Consiliului sunt din 2011, dar pentru 2009) menţionau o evaziune pe toate componentele (TVA, CAS, impozit pe venit) de 9,1% din PIB (45 mld. lei).
5. Preşedintele a susţinut încă de anul trecut ideea. Dar proiectul Roşia Montană sprijinit de preşedinte este unul dintre cele mai controversate aspecte ale dezbaterilor de anul trecut - preşedintelui i s-a reproşat că susţine pe faţă un business privat.
6. Crearea de noi locuri de muncă este un subiect extrem de sensibil în condiţiile în care în vremea crizei din economie au dispărut peste 440.000 de locuri de muncă. Cum stimulezi crearea de noi locuri de muncă? Prea puţine facilităţi au fost acordate companiilor pentru a încuraja angajarea o soluţie temporară este oferită de Codul muncii (angajarea cu contract pe durată determinată). O soluţie robustă cum ar fi diminuarea impozitării muncii, foarte ridicată, a fost promisă, examinată şi răsexaminată în ultimii doi ani, dar nimic nu s-a întâmplat pe această zonă. Nici în 2012 lucrurile nu par că se vor mişca pe această zonă.
7. Într-adevăr, absorbţia fondurilor este o cheie. Anul trecut a fost înfiinţat Ministerul Afacerilor Europene, care are ambiţia să aducă în România şase miliarde de euro fonduri nerambursabile în 2012. Dar anul trecut au intrat doar ceva mai mult de 500 mil euro, iar în toţi anii de la aderare rata de rambursare a fost de 1 mld. euro. Programul de autostrăzi de care vorbeşte preşedintele suferă cel mai mult. Transporturile vor să ia anul acesta 2 mld. euro, dar au luat în toţi anii de la aderare ceva mai mult de 150 mil euro.
8. Ziarul Financiar a cerut în 2010 şi a obţinut publicarea pe site-urile ministerelor a salariilor angajaţilor. În 2011 a cerut alte cinci măsuri de transparenţă: înfiinţarea unui registru al instituţiilor publice din România, cu alocarea pentru fiecare a unui cod unic de identificare, la fel ca în cazul societăţilor comerciale; obligarea fiecărei instituţii publice să deţină un site propriu, unde să publice o serie de date comune obligatorii care să poată fi agregate şi comparate; publicarea pe site-urile fiecărei instituţii a numelui, funcţiei şi CV-ului fiecărui angajat din instituţie într-un format standard, care să poată fi agregat la nivelul întregii administraţii; publicarea pe site-ul fiecărei instituţii publice a tuturor plăţilor făcute, în detaliu; rapoarte trimestriale ale fiecărei instituţii care lucrează cu bani publici. Dacă o parte dintre acestea ar fi puse în practică, am putea vorbi de transparenţă. În privinţa "clientelismului politic" în companiile de stat ce să mai spunem? Chiar săptămâna trecută, ministrul economiei l-a numit în fruntea Transelectrica, transportatorul naţional de energie cu afaceri anuale de 600 mil. euro, pe un consilier personal de-al premierului. Un necunoscut, retras mai apoi, la câteva zile, în urma scandalului din presă.
9. Investiţiile străine s-au prăbuşit la finele anului trecut cu peste 40%, iar observaţia preşedintelui este corectă, trebuie să fim sceptici că lucrurile vor fi reparate rapid. Guvernul şi-a propus anul acesta să cheltuiescă pe investiţii în jur de 36 mld. lei. Dar multe dintre aceste cheltuieli sunt prevăzute a fi făcute cu bani nerambursabili de la UE, lucru care introduce, dintr-odată, un grad de necunoscut în angrenajul intenţiilor pentru că, până la proba contrarie, instituţiile statului nu au arătat că sunt capabile să absoarbă aceşti bani.
10. Una dintre marile erori ale administraţiei a fost în aceşti ani lipsa de comunicare. Legi adoptate fără să fie negociate cu partenerii sociali şi fără să fie explicate au tensionat climatul social. Oamenii au cerut răspunsuri şi nu li s-au dat. Atotputernica criză a fost paravanul perfect care a camuflat şi deciziile proaste şi aroganţa decidenţilor.
