Preşedintele Traian Băsescu a acuzat la un seminar dedicate împlinirii a 5 ani de la aderarea României la UE, ascensiunea naţionalismului în unele ţări ale Uniunii, care spune el, ne îngrijorează.
"Am remarcat abuzul Olandei împotriva României şI a Bulgariei. Acest lucru ne face suspicionşi, dacă nu cumva se petrece şi din partea altor state. România are dreptul să fie în Schengen. Riscul s-a petrecut pentru că în guvernul olandez au pătruns partide antieuropene. Nu este un risc de neluat în seamă (ca el să se petreacă şI cu alte state -n.n.).
Olanda a blocat în repetate rânduri aderarea României la Schengen spre disperarea administraţiei de la Bucureşti şI a preşedintelui care îşI făcuse din acest deziderat unul dintre obiectivele celui de-al doilea mandate al său. Nu există niciun semnal că Olanda îşi va schimba percepţia la summitul UE de primăvară, unde va fi, din nou, examinată cererea României şI a Bulgarei de a adera la Spaţiul fără frontier.
Soluţia rămâne în continuaere Statele Unite ale Europei
Preşeditele Traian Băsescu susţine, în continuare, că soluţia pentru Uniunea Europenană rămâne constituirea Statelor Unite ale Europei.
La un seminar dedicate împlinirii a 5 ani de la integrarea României în UE, preşedintele a făcut o trecere în revistă a ceea ce s-a întâmplat între anul 2005 când a fost semnat Tratatul de aderare la UE şi anul integrării, 2007, pentru a trage concluzia că inconsecvenţa politicienilor a fost factorul principal cre a tras România în jos.
"România a plătit extreme de scump între 2007 şI 2012 inconsecvenţa politicienilor: vezi înfiinţarea, desfiinţarea ANI, înfiinţarea, încercarea de desfiinţare a DNA."
Preşedintele suţine însă că, ori de căte ori politica a fost consececventă, a găsit foarte multă deschidere la Uniunea Europeană.
Preşedintele găseşte extreme de diferită Româia anilor 2005-2007, când "ne luptam cu steguleţele (avertismente din dosarele de integrare) şI cea de acum câd, împreună cu celelalte state ale UE încercăm să depăşim criza.
Potrivit preşedintelui, chiar dacă tratatul de disciplină fiscală convenit luni la nivelul UE nu este tocmai ceea ce se aştepta, "atât s-a putut" din punct de vedere politic, aşa cum, în 1992, la semnarea Tratatului de la Maastricht (când s-a pus bazele funcţionării Uniunii monetare, fără se se pună şI temelia), atât s-a putut.
Potrivit preşedintelui, soluţia pe termen lung rămâne "Statele Unite ale Europei" şI cedarea de suveranitate.
Doar astfel UE va putea lupta de la egal la egal cu SUA, China sau India.
Potrivit şefului statului, UE ar trebui să semneze cu SUA un tratat de liber schimb, pentru ca împreună să lupte cu ceilalţI actori mondiali, pentru că lume viitoare va fi una a competeţiei acerbe.
