România avea la începutul anului 2024 un număr de 3,79 milioane de copii, cu vârste până în 18 ani, cu 80.700 mai puţini decât în ianuarie 2022, potrivit datelor publicate vineri de INS, ponderea minorilor în totalul populaţiei după domiciliu fiind de asemenea în scădere, la 17,4%.
În rândul copiilor, ponderea băieţilor a fost în ultimii ani superioară celei a fetelor, de 51,4%, fiind practic 1057 de băieţi la 1000 de fete.
Conform datelor oficiilor de stare civilă, anul trecut au fost înregistraţi 155.430 copii, cel mai mic număr de născuţi-vii din 1930 până în prezent, cu menţiunea că statisticile pentru perioada 1941-1945 nu sunt disponibile.
Rata de fertilitate a scăzut faţă de anii anteriori, ajungând la 30,7 născuţi-vii la 1.000 femei de vârstă fertilă (15-49 ani). Cele mai ridicate rate ale natalităţii au fost înregistrate anul trecut în regiunile Nord-Vest (8 născuţi-vii la 1000 locuitori) şi Centru (7,7 născuţi-vii la 1000 locuitori), iar cele mai scăzute în Sud-Est (6,4 născuţi-vii la 1000 locuitori) şi Sud-Vest Oltenia (6,3 născuţi-vii la 1000 locuitori).
În ceea ce priveşte situaţia şcolară, în toamna anului trecut erau înscrişi în diferite sisteme de învăţământ 3,46 milioane copii la nivel naţional, într-o reţea de 7.102 unităţi şi 245.000 de profesori, educatori şi învăţători.
Din totalul populaţiei şcolare, numărul copiilor din creşe şi grădiniţe era de 547.700, al elevilor din clasele primare şi gimnaziale a fost de 1,59 milioane, iar al celor din învăţământul liceal era de 602.000.
Practic, 70,3% dintre copiii cu vârstă de şcoală erau înscrişi în învăţământ.
Din numărul total de elevi înscrişi, 2,19 milioane erau la forma de învăţământ cu frecvenţă.
