Cu Apple, Microsoft, Alphabet (Google), Amazon şi Meta (Facebook), toate companii de tehnologie de mărimea economiilor unor ţări şi lideri ai lumii corporate americane, pariind pe ascensiunea inteligenţei artificiale, poate să pară normal ca Nvidia, designer şi producător de cipuri pentru AI, să fie una dintre cele mai valoroase corporaţii din America.
Dar Nvidia a devenit cea mai mare companie americană şi din lume în funcţie de capitalizarea de piaţă şi a urcat în top într-un timp foarte scurt, de doar un an şi jumătate, pornind practic de nicăieri. În urmă cu cinci ani era cunoscută cel mult doar ca umil producător de plăci video, deşi are trei decenii de existenţă, iar acum este mai mare decât Apple, Microsoft, Alphabet, Amazon şi Meta.
Compania a insistat să parieze pe AI când alţii nu vedeau vreun potenţial de afaceri acolo şi a ajuns cu tehnologia înaintea multora. Creşterea explozivă a sectorului, inclusiv pe baza creşterii cererii de cipuri, aplicaţii sau servicii, împinge în sus tot ce este legat de AI, chiar şi economii, cum este cea a Coreei de Sud. Acest lucru creează oportunităţi de nerefuzat.
Spre exemplu, Berkshire Hathaway, vehiculul de investiţii al AI-scepticului Warren Buffett şi prima dintre cele mai valoroase companii americane care nu are ca domeniu de activitate tehnologia, are investiţii în inteligenţa artificială. Dar există şi temeri. Pentru The Wall Street Journal, boomul tech şi AI reînvie amintirea bulei dot-com, a companiilor de internet, care a făcut implozie în anul 2000. Sunt analişti care spun că avansul fabulos al acţiunilor Nvidia, care trage după ea burse întregi, are la bază emoţia şi nu calcule bazate pe date reale.
Din chiar sectorul tech a venit avertismentul că dezvoltarea AI poate fi frânată de consumul prea mare de energie. Centrele de date necesare industriei, mari devoratoare de electricitate, împing la limită infrastructurile de energie. Tot WSJ a observat că revoluţia AI îşi pierde din forţă deoarece ritmul inovaţiei încetineşte, utilizarea este încă limitată, iar costurile de funcţionare sunt exorbitante.
Însă investitorii sunt de altă părere. Acţiunile Nvidia au crescut cu peste 300% în ultimii trei ani şi cu peste 170% de la începutul acestui an. Pieţele, când pariază, iau în calcul nu doar rezultatele financiare şi piaţa din prezent, ci şi estimări privind afacerile, cererea şi oferta din viitor. Investitorii pariază pentru viitor.
Dovadă sunt preţurile cuprului, care recent au atins cel mai ridicat nivel din istorie mulţumită anticipării unei cereri puternice în contextul aşteptărilor ca piaţa AI să urce puternic. Cuprul s-a scumpit în pofida producţiei mari din Asia şi în special din China. De asemenea, aşteptările privind dezvoltarea AI îi orientează pe unii investitori spre industria energiei regenerabile.
Multe companii de tehnologie, care au şi ţinte ambiţioase de reducere a amprentei de carbon, îşi construiesc parcuri solare pentru centrele lor de date. Aceste centre de date sunt necesare deoarece pentru antrenarea modelelor AI este nevoie de cantităţi enorme de informaţii. De aceea, de revoluţia AI profită şi producătorii de servere şi furnizorii de servicii de cloud computing.
Serverele şi computerele au nevoie de cipuri de memorie de bandă largă, iar investitorii şi-au îndreptat atenţia către producătorii acestor piese şi către furnizorii de echipaente care fabrică aceste piese. Un astfel de furnizor este Towa, companie japoneză care controlează trei sferturi din piaţa globală de echipamente pentru matriţe pentru cipuri. Acţiunile ei au crescut cu aproape 400% într-un an.
Liderii pieţei cipurilor de memorie sunt din Coreea de Sud. Preţurile exporturilor lor cresc cu viteze istorice. Exporturile în sine de cipuri de memorie urcă cu 30-40%. De acest lucru profită companii precum Samsung, care au devenit motoare de creştere ale economiei sud-coreene. Prin urmare, revoluţia AI nu mai ţine doar de Nvidia, dar această companie rămâne simbolul ei.
La fel cum era Cisco în anul 2000 pentru bula dot-com. Compania a urcat pe vârful valului internetului, produsele ei stând la baza industriei incipiente. Ca şi Nvidia, Cisco a întrecut Microsoft pentru a deveni cea mai valoroasă companie, notează WSJ. John Chambers, CEO-ul Cisco în vremea boom-ului dot-com, spune că astăzi se pot face câteva paralele, dar că dinamica revoluţiei AI este diferită. Fostul executiv, în prezent investitor, are pariuri mari pe AI, în domenii precum securitatea cibernetică.
„Viteza schimbării este diferită, mărimea pieţei este diferită, scena pe care a apărut cea mai valoroasă companie este diferită“, a spus Chambers. Valoarea Nvidia a ajuns luna aceasta la 3.000 miliarde dolari. Cu o lună în urmă era de 2.000 miliarde dolari. Pentru primul trimestru, compania a raportat venituri de 26 miliarde dolari, de trei ori mai mari decât în aceeaşi perioadă a anului anterior.
Evoluţia reflectă viteza de creştere a cererii. Nvidia „va fi cea mai importantă companie pentru civilizaţia noastră în următorul deceniu, pe măsură ce lumea se va baza din ce în ce mai mult pe inteligenţa artificială“, a declarat recent analistul Angelo Zino de la CFRA Research. Cipurile cu care Nvidia face pionierat vor fi cea mai importantă invenţie a acestui secol, prezice el. Se estimează că Nvidia are o cotă de 80% din piaţa cipurilor AI.
Fluxul fără limite de bani care curge în Inteligenţa Artificială i-a îndemnat la prudenţă pe unii investitori, care nu sunt siguri că boom-ul poate continua neabătut. Aproape 50 de miliarde de dolari au fost investite în cipurile Nvidia de când a început boom-ul, conform unei estimări a Sequoia Capital din martie, dar startup-urile de generative-AI au avut doar 3 miliarde de dolari din vânzări.
Acest dezechilibru, a spus atunci partenerul Sequoia Sonya Huang, înseamnă că „avem nişte probleme reale de rezolvat“. Economistul şef al Capital Economics, Neil Shearing, apreciază că „entuziasmul din jurul AI are toate caracteristicile unei bule care se umflă“ şi ar putea contribui la menţinerea acţiunilor de pe bursele americane în creştere numai în următorul an şi jumătate. Dar în cele din urmă bula se va sparge, a spus el, cu piaţa americană condamnată apoi la o perioadă semnificativă de subperformanţă.
