Banca centrală a Cehiei şi-a redus dobânda de referinţă cu 50 de puncte bază, la 4,75% ieri, menţinându-şi ritmul de relaxare a politicii monetare în pofida aşteptărilor legate de o reorientare către prudenţă pe fondul presiunilor inflaţioniste persistente, scrie Reuters.
Pentru banca centrală a Cehiei, decizia a fost una la limită, creşterea salariilor numărându-se printre motive. Totuşi, pentru banca Cehiei pare mai importantă stimularea creşterii economice.
Inflaţia a coborât la ţinta de 2% a băncii în termeni anuali în februarie, rămânând neschimbată în martie. Aceasta a crescut la 2,9% în aprilie înainte de a scădea la 2,6% în mai. Economia cehă a avansat cu 0,2% anual în T1/2024, după ce se contractase cu 0,2% în ultimele trei luni ale anului trecut.
Înaintea luării deciziei, banca centrală a Cehiei a pus în balanţă semnale opuse din partea economiei. În timp ce inflaţia se stabilizează în apropiere de ţinta de 2%, iar coroana se tranzacţionează la niveluri mai ridicate decât anticipase banca pentru acest trimestru, presiunile inflaţioniste din servicii persistă, iar salariile avansează mai rapid decât se anticipase.
În cadrul unui sondaj Bloomberg, 20 de analişti previzionaseră o reducere de 25 de puncte bază, doar cinci anticipând o mişcare de 50 de puncte bază.
Salariile medii reale din Cehia au crescut cu 4,8% în termeni anuali în primul trimestru al acestui an, aceasta fiind prima creştere din ultimii peste doi ani, potrivit finimize.com. Avansul a depăşit aşteptările analiştilor, de 4,1%, cât şi estimarea băncii centrale, de 4,2%.
Dacă majorările salariale depăşesc creşterea productivităţii, aceasta ar putea prezenta un risc inflaţionist, necesitând un act de echilibrare delicat din partea băncii centrale.
Totuşi, ritmul de creştere al salariilor din Cehia este mai lent decât cel înregistrat de Polonia, Slovacia şi Ungaria.
Creşterile salariale de două cifre care depăşesc cu mult rata medie de creştere din UE stârnesc îngrijorare în rândul strategilor băncilor din Europa Centrală şi de Est, aceştia temându-se de o reizbucnire a inflaţiei în condiţiile în care redresarea economică a regiunii capătă putere, notează Reuters.
Inflaţia la nivelul regiunii a scăzut la început de an, permiţând băncilor centrale să-şi normalizeze politica monetară. Acum, însă, creşterea solidă a salariilor reprezintă un risc cheie privind inflaţia, cu băncile centrale temperându-şi aşteptările legate de noi reduceri de dobânzi.
În Polonia, costurile salariale au urcat cu 14,1% în primul trimestru, printre cele mai ridicate din UE, pe fondul majorării puternice a salariului minim. Iar guvernul polonez a aprobat în această lună o propunere de majorare a salariului minim lunar la 4.626 zloţi brut anul viitor, ceea ce ar marca o majorare de 7,6%.
Gabriela Maslowska, strateg al băncii centrale poloneze, declara recent că nici reduceri, nici majorări de dobânzi nu pot fi excluse în Polonia. Banca centrală poloneză şi-a menţinut neschimbată dobânda de referinţă în această lună, invocând temeri ce includ creşterile salariale.
„Ce se întâmplă cu salariile este foarte îngrijorător“, declara recent Ludwik Kotecki, strateg al băncii.
Banca centrală a Ungariei, care şi-a redus dobânda de referinţă cu doar 25 puncte bază la 7% săptămâna trecută, cea mai mică reducere din ciclul de 14 luni de relaxare a politicii monetare, a menţionat la rândul său creşterile salariale drept un risc privind creşterea inflaţiei.
Salariile brute ale angajaţilor full-time din Ungaria au crescut cu 13,5% în aprilie în termeni anuali.
